Despre independență, cu gust amar

Multă lume se întreabă ce s-a întâmplat cu independența Republicii Moldova în acest sfert de secol în care la putere au fost patru președinți titulari și alți trei interimari, deputați care au ajuns în legislativ în rezultatul celor opt scrutine parlamentare și pe timpul celor 13 guverne pe care le-a avut țara din 1991 încoace.

Despre independență, cu gust amar vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Locuitorii cu care am discutat la Hîncești deplâng faptul că Moldova a ajuns pe lista celor mai sărace și mai prost guvernate state din lume. Interlocutorii mei sunt revoltați că atât de greu se găsesc cei vinovați de jaful secolului. Unii și-ar lua lumea în cap și ar pleca peste hotare, acolo unde zilnic se duc aproape o sută de persoane. Iată regretele lor după 25 de ani de independență.

– „Independenţa este, oare, ea într-adevăr, omul o simte sau e numai pe hârtie, formalitate? Eu nu sunt satisfăcut de independenţa noastră, fiindcă noi depindem de cineva.”

Europa Liberă: De cine, în primul rând?

– „De Plahotniuc.”

– „De guvernarea care este astăzi. Depindem şi de unele ţări care ne apasă pe noi. Este Rusia, vrea ca noi să le fim robii lor. Ei nu vor ca noi să ne ducem cu Uniunea Europeană, să fie bazele NATO aici. Ştiţi că se pregătesc pentru război?”

​– „Ducem mere în Rusia. Nouă Rusia ni le primeşte, facem bani acolo. Dar am dus mere în Europa învelite în hârtie, în cutie de carton şi le-au întors înapoi. Din ce cauză? Că nu au fost culese în mănuşi. Cu rusul noi am trăit, dar cu Europa nu trăim.”

– „Ei, nu, nu, stai oleacă, ai trăit tu cu rusul... Hai, fiţi serioşi, lăsaţi-l pe rus în pace.”

– „A fost rusul la putere, ce strigau în ’91? Că ne fură rusul, jos de la putere! Iată moldoveanul e la putere. Ce fac ei? Nu ne fură?”

– „Pe data de 6 iulie a fost doliu pentru ţara noastră întreagă, Moldova, oamenii care au fost în al doilea val de deportări mânaţi în Siberia.”

– „Acesta a fost Stalin. Stalin nu a fost rus.”

– „Domnule, stai oleacă, a fost puterea sovietică. Au murit ai noştri, bunei, străbunei, niciodată să nu uiţi că fără trecut nu e viitor.”

– „Sunt de acord.”

– „Câţi oameni au murit de ai noştri acolo? Dar noi, dacă nu le cinstim memoria, înseamnă că suntem nimeni. Ce prezentăm noi astăzi? Pentru interesele tale că tu ţi-ai făcut o ladă cu mere sau ai vândut-o, sau mai ştiu ce, aceasta pentru tine e bine, dar unde se duce memoria noastră, părinţii noştri care au rămas în Siberia ceea de gheaţă şi buneii, şi străbuneii?.. Noi aceasta uităm.”

– „Sunt de acord.”

– „Duşmanul trebuie de căutat.”

Europa Liberă: Şi cine ar fi duşmanul Moldovei?

– „Cei de la conducere sunt duşmanii Moldovei. Vedeţi la ce aduce politica aceasta prostească? Tare multe persoane sunt acum îi dai o mie de lei şi el îţi face orice, îţi îndeplineşte orice dorinţă, calcă peste suflete, se duce şi îl ucide şi pe tatăl său, şi pe mamă-sa.”

Europa Liberă: În 25 de ani de independenţă ce a fost bine şi ce a fost rău în Moldova independentă?

– „Lumea e mai liberă olecuţică. Și gata.”

Europa Liberă: Dar libertatea e preţioasă.

– „E preţioasă, dar ce folos? Că fug toţi din ţară, nu e de lucru.”

Europa Liberă: Cine poartă mai mare vină: cetăţeanul care alege această guvernare sau guvernarea care crede că cetăţeanul, călcând pe aceeaşi greblă, oricum îi va da votul?

– „Şi unii, şi alţii.”

​– „Aşa au ajuns timpurile, să-i votăm şi pe hoţi. Au furat ţara, mafia a pus mâna pe putere. Nu avem ce face. Pe cine să-l alegem? Eu nu ştiu pe cine să-l aleg acum.”

– „Să aducă un om din altă ţară şi pe toţi afară.”

– „Eu l-aş vrea pe cel din Anglia.”

– „Din Anglia, că eu am fin acolo.”

Europa Liberă: De ce moldovenii vor pe cineva străin să-l aducă la guvernare, dar nu se pot ei autoguverna? Treburile statului de ce nu le pot administra?

– „Nu să vâre neamul lor, și neamul lor, dar alţii care nu au pe nimeni mor de foame.”

– „Ei sunt înrădăcinaţi ca un rac, mă scuzaţi, în Parlament la noi. Şi gata.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră sunteţi bine informaţi, cunoaşteţi foarte bine starea de lucruri, ştiţi cine şi ce a făcut, aveţi posibilitate să trageţi o concluzie să vedeţi cine merită votul dumneavoastră.

– „Eu încă nu am găsit un om pe care să-l socot să fie în Parlament să lucreze. Eu nu ştiu care acela va fi. Poate să vină din altă ţară, cu alte legi, cu mintea lui alta, nu cu mintea din Moldova. Eu aşa un om aş vrea să-l pună la conducere. Când va fi la guvernare, când aproape să-l pună, să-l votăm în aşa fel, el să dea un jurământ, să spună: „În caz de eu nu fac nimic în ţara aceasta, pe mine să mă spânzure, să mă împuşte”, cum l-au împuşcat pe cel din Irak, pe Saddam Hussein. Aţi văzut cum l-au spânzurat? Aşa şi la noi trebuie spânzuraţi.”

Europa Liberă: Spuneţi şi dumneavoastră, în 25 de ani ce a fost bine şi ce a fost rău în Moldova?

– „Nimic bun, 90% rău. Peştele de la cap se strică.”

Europa Liberă: Şi dacă se strică de la cap, se curăţă de la coadă.

– „Da. Dar noi trebuie să facem schimbare. Dar dacă moldovenii sunt proşti şi nu sunt uniţi... Aceasta e chestia.”

Europa Liberă: Dar de ce nu e unire?

​– „Nu e unire că s-au străduit să ne dezbine pe noi, ruşii şi moldovenii, să pună clin între noi şi să ne facă duşmani unul cu altul.”

Europa Liberă: Dar de ce se acceptă să se bage zâzanie?

– „Pentru că aşa ne e mintea, aşa ne e educaţia noastră, aşa ne e cultura noastră, pe primul plan e pus banul, nu sufletul şi nici omul. Banul. Şi cei de sus fac bani pe noi, pe turma de proşti.”

Europa Liberă: Şi la următoarele alegeri se schimbă situaţia?

– „La următoarele alegeri trebuie să facem o alegere corectă, nu cum am făcut până acum.”

Europa Liberă: Ce înseamnă o alegere corectă?

– „De ales oamenii care merită într-adevăr, nu pe care peste noapte vine cu lozinci. Ne-au furat zece ani şi vin peste noapte şi îţi dau un pirojok înapoi şi zic: „E un om bun, că ne-a dat un ciburek”. Ne fură zece ani şi vine şi îţi dă o masă şi zice: „E om bun, că ne-a dat o masă. Îl alegem pe aista”. Numai proştii fac lucrul acesta. Pune burta în primul rând moldoveanul nostru. Nu se gândeşte cu capul, dar cu burta şi cu fundul.”

Europa Liberă: Cine va schimba situaţia? Şi cum?

– „Noi trebuie să ne unim, să ne deşteptăm.”

Europa Liberă: Se poate uni naţiunea în jurul unei idei? Şi care ar fi această idee?

– „Trebuie să se unească în jurul unui lider care ţine la pământul acesta, nu la aceştia care ţin numai cu vorbele, dar cu faptele se duc...”

Europa Liberă: Lipsa unui lider naţional e o problemă mare?

– „Foarte mare.”

Europa Liberă: Liderul acesta trebuie să apară sau trebuie cetăţenii să-l aducă?

– „El poate este, dar noi trebuie să-l găsim, să-l descoperim, să-l scoatem din umbră. Oamenii ar vrea să iasă să spună ceva, dar se tem că vine acela din urmă cu poliţia şi peste noapte...”

Europa Liberă: Dar în secolul 21 să se mai trăiască cu frică, cu teamă?

​– „Se trăieşte cu frică.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

– „Mă mândresc că sunt din Moldova, că e ţara noastră, aici ne-am născut, aici părinţii noştri au crescut. Noi nu suntem vinovaţi că conducerea aşa a nimerit, nu ştiu cum. Trebuie să ne mândrim că suntem în Moldova, avem un pământ bogat, avem oameni de treabă. Pur şi simplu, conducerea ne-a dus de râpă.”

Europa Liberă: Sărăcia e mare?

– „Sărăcia e mare, pensia e mică, nu avem nică, trăim de azi pe mâine.”

– „Stăm pe marginea drumului cu câte o sticlă de borş, buruiene şi ne alungă.”

Europa Liberă: Următorii 25 de ani cum ar trebui să fie?

– „Noi tragem nădejde că Plahotniuc, Doamne fereşte, dacă câştigă el alegerile prezidenţiale, e gata cu noi, ne mănâncă păduchii cu totul. Dar trebuie de făcut o alegere corectă, un preşedinte. Şi dacă va fi poporul împrejurul lui, el poate că ar face ceva, dar dacă va fi singur, nu face nimic.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie viitorul preşedinte?

– „Să ţină la pământul acesta, să fie suflet de moldovean, nu suflet mancurt, trădător.”

Europa Liberă: De una singură o persoană poate schimba lucrurile?

– „De unul singur nu face niciodată.”

Europa Liberă: Trebuie echipă. Cu ce asemănaţi Moldova?

– „O ţară jefuită, plină de bandiţi şi de hoţi – aceasta e Moldova noastră. Majoritatea tinerilor se duc. Eu am trei copii peste hotare: „Mă duc, tată, aici nu am ce face”. Cel mic are 30 de ani.”

​– „Trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea cugetul ca să se aleagă omul de încredere. Numai Dumnezeu poate să facă aşa ceva, dar noi cu puterile noastre nu putem face nimic şi nu ştim pe cine să alegem.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cu votul, sunteţi stăpâna votului.

– „Da. Dar nu avem încredere. Numai dacă ne va da Dumnezeu cuget să alegem omul de încredere.”

– „Până a fi cuget se termină lumea.”

Europa Liberă: Ziua de mâine va fi mai uşoară decât cea de azi?

– „Noi sperăm să fie mai uşoară, dar nu cred.”

Europa Liberă: Dar speranţa aceasta de ce o legaţi?

– „Ca să putem să rezistăm la toate suferinţele acestea.”

Europa Liberă: Speranţa ar trebui să o legaţi de votul pe care îl veţi da fie la alegerile prezidenţiale, fie la cele parlamentare.

– „Ei promit şi noi sperăm, şi votăm. Şi după votare, din nou, aceeaşi poveste.”

Europa Liberă: Dar credeţi în promisiune sau credeţi în faptele pe care le face politicianul?

– „Fapte trebuie să facă. Poţi să promiţi, dar să aştepţi şi zece ani. E foarte greu, mai ales pentru bătrâni, pentru pensionari. Venim aici şi stăm pe marginea drumului, stăm să facem o copeică.”

– „Vindem un kil de brânză, un şip de borş şi cu aceasta trăim pe faţa pământului. Ziua de mâine aşteptăm tot să vindem un şip de borş ca să luăm pâine şi un kil de pătlăgele şi aceasta ne e mâncarea nouă.”

​– „Trebuie să trecem multe obstacole ca să câştigăm încrederea, după atâta minciună. Poate, şi noi avem o parte din vină că nu am ales ceea ce trebuia.”

– „Nu avem încredere în nimeni. Ne ducem şi luăm votul şi facem cruce la toţi, că nu avem încredere deloc. Dar dacă nu luăm votul acela, ei îl folosesc şi câştigă ei.”

– „Şi tot aşa mai departe.”

*

Iubește Moldova, dar atunci când am întrebat-o dacă are de gând să revină acasă după o ședere mai lungă peste hotarele țării împreună cu familia, Natalia Cucoș spune că speră să se întoarcă, dacă statul va oferi posibilități. Iată ce crede ea despre un sfert de secol de independență a Moldovei.

Natalia Cucoș: „Începutul a fost foarte frumos şi foarte promiţător, cu un spirit patriotic nemaivăzut, cu cântări patriotice. Şi pe parcurs am ajuns unde vedeţi.”

Europa Liberă: De ce s-a topit spiritul? Şi care au fost visurile şi la ce au sperat atunci cetăţenii Republicii Moldova, şi unde au ajuns?

Natalia Cucoș: „Cetăţenii moldoveni au sperat la o ţară democratică, liberă, independentă, dar s-a adeverit a fi încolţită din toate părţile. Şi eu cred că noi ca naţiune nu ne-am hotărât unde vrem să mergem, pentru că dezbinarea aceasta dintre pro-România, pro-Rusia ne-a făcut să nu ne găsim noi identitatea noastră. Şi oamenii de valoare pleacă din cauza dificultăţilor financiare. Şi avem ce avem.”

Europa Liberă: De ce s-a adâncit prăpastia dezbinării societăţii şi nu s-a identificat o idee pentru care toată lumea să lupte şi chiar şi să câştige în această luptă?

​Natalia Cucoș: „Părerea mea subiectivă, de altfel, că nu sunt politician, nu sunt cunoscătoare în ale strategiilor de genul acesta: este lipsa unui leadership, trebuie oameni cu viziuni care să ghideze poporul. Există o diferenţă foarte mare între interes popular şi interesul celor care se află sus. Deci, cei care să ne unească, de fapt, ne dezbină şi ne sărăcesc. Eu am ajuns la concluzia că noi, pe lângă faptul că suntem sărăciţi material, am devenit şi sărăciţi de oameni, pentru că oamenii inteligenţi se duc, cei buni rămân, dar au puţine forţe.”

Europa Liberă: Natalia Cucoş împreună cu familia a avut o şedere mai lungă şi în Olanda, acum în Austria. Cum vă explicaţi voi că acolo politicienii se gândesc la interesele ţării şi în Republica Moldova lucrurile merg într-atât de rău? Avem şi aceste sondaje de opinie care arată că majoritatea respondenţilor sunt de părere că Moldova continuă să meargă pe o cale greşită.

Natalia Cucoș: „Pentru că în aceste ţări există legi şi legile se respectă. Şi există pedepse. Şi oamenii ţin la cariera lor. Politicienii sunt un exemplu pentru ceilalţi. Eu nu pot să afirm că nu există mişmaşuri şi pe acolo, există, probabil, dar vedeţi cum lucrurile merg bine la ei, pentru că politicienii sunt datori să dea societăţii. Pe lângă ce fac ei pe acolo, 95% lucrează pentru stat, pentru oameni, pentru ţară. Acesta e un lucru evident.”

Europa Liberă: Dar cei care guvernează Republica Moldova din patru în patru ani vin şi cer votul alegătorului. Alegătorul îi mandatează să îi mai reprezinte fie încă pe un termen, fie încă pe doi în Legislativ. Înseamnă că cetăţeanul are încredere în cel care ajunge în Parlament sau în guvern.

Natalia Cucoș: „Are încredere, de aceea şi îi votează sau votează împotriva altcuiva. Am ajuns în aşa haos, în care nu ştim cum mai departe să procedăm. Alegerile prezidenţiale care vor avea loc în octombrie, pe de o parte, trebuie de ieşit la vot, pe de altă parte, se porneşte trendul acesta de boicotat votul. Acum ce facem noi? Pe cine credem? Cum mergem mai departe? Noi am ajuns să fim, într-un fel, manipulaţi în toată maşinăria aceasta, noi nu ştim exact cum să procedăm mai departe, pentru că pe la spate ei fac atâtea scheme, în care noi cum nu am proceda, rămânem în dezavantaj.”

Europa Liberă: E greu de făcut diferenţă între adevăr şi minciună?

Natalia Cucoș: „Eu cred că da. De fapt, presa a evoluat de la începutul independenţei, pe timpul comuniştilor a fost un pic mai asuprită, nu era libertatea presei. Acum avem de unde alege, însă unele surse sunt atât de contradictorii, pentru că o parte bună a presei e atât de controlată, încât îţi rămâne un miliprocent de presă justă, adevărată, dacă aş putea să-i numesc pe nume, dar cred că se ştie deja, încât într-adevăr trebuie să fii foarte bine informat şi pregătit, ca să iei o decizie bună. Şi acesta e un foarte mic procent din populaţie care gândeşte aşa, dar omul de rând, de la sat cum? Credeţi că el analizează toate momentele acestea?”

Europa Liberă: Dar de ce nu ar trebui să gândească şi omul de la firul ierbii, de acolo din mediul rural?

​Natalia Cucoș: „Eu tare aş vrea, dar informaţia la ei vine un pic altfel, din televiziunile care sunt controlate, de la preotul de la biserică care le spune că trebuie să voteze cu acela sau cu celălalt, de la persoanele din partide care merg şi le dau ceva. Eu vreau ca noi să ajungem cu o clasă politică justă, care să aducă un mesaj corect şi adevărat şi cu nişte cetăţeni care privesc foarte serios votul.”

Europa Liberă: Dar după 25 de ani de independenţă, dacă alegătorul s-a fript de atâtea ori, pierzându-şi încrederea în politician, în instituţiile statului, de ce mai calcă şi în continuare pe aceeaşi greblă, de ce se lasă manipulat, cumpărat votul lui cu o sută de lei, cu un kilogram de ulei, cu alte pomeni electorale?

Natalia Cucoș: „Din sărăcie, probabil. Pe de altă parte, un alt segment, pur şi simplu, nu mai vrea să iasă la vot.”

Europa Liberă: Şi atunci cine rămâne a fi responsabil de viitorul Moldovei?

Natalia Cucoș: „E greu de spus. Noi rămânem să fim responsabili de viitorul nostru, pentru că aşa cum ne aşternem, aşa și dormim. Dar avem nevoie de o clasă nouă politică şi de lideri prospeciori, copţi.”

Europa Liberă: De unde vin aceşti noi politicieni?

Natalia Cucoș: „Din rândurile noastre. Eu cred că ei au nevoie de mai mult curaj, unu la mână. Şi doi, să fie în siguranţă, să nu fie traşi în toate schemele, să nu fie manipulaţi sau şantajaţi. Dar eu cred că noi avem foarte mulţi tineri sau de middle age, vârsta mijlocie, oameni care ar putea să facă lucruri bune, să schimbe.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, toate pornesc de la schimbarea mentalităţii?

Natalia Cucoș: „Toate pornesc de la schimbarea mentalităţii. Şi eu cred că noi avem o premisă foarte bună de schimbat mentalitatea aceasta. Pentru că avem un milion de oameni plecaţi peste hotare, dacă relatăm aceste trei milioane care au rămas la cei un milion, ei comunică cu aceştia, care deja sunt în proces de schimbare a mentalităţii. Pentru că în Italia sau Austria, sau Franţa, sau Olanda nu merg şmecherii din acestea. Lumea, pur şi simplu, ar trebui să-şi plece urechea, să se întrebe de ce noi trăim aşa de rău? Pentru că noi trebuie să ne schimbăm pe noi înşine.”

Europa Liberă: Ziceam că familia Nataliei Cucoş e stabilită temporar în străinătate. Voi aţi lăsa străinătatea să veniţi aici în Republica Moldova?

​Natalia Cucoș: „Da. Eu vreau acasă, eu vreau să trăiesc la mine în ţară. Eu vreau să stau alături de mama mea, alături de sora mea. Dar la moment eu nu-mi permit să trăiesc în ţara aceasta.”

Europa Liberă: Nu-ţi permiţi sau nu te grăbeşti să revii?

Natalia Cucoș: „Nu-mi permit. Eu nu-mi permit financiar să locuiesc aici. E o chestie foarte bizară, pentru că în Moldova lucrurile sunt exagerat de scumpe pentru serviciile care se prestează şi pentru condiţiile care există, dar nu contează doar banii. Dar mai departe ce facem cu sistemul de educaţie? Când avem o comparaţie cu Statele Unite ale Americii, unde a învăţat băiatul nostru, cu Olanda, unde a mers la şcoală, cu Austria, unde este acum la şcoală. Nu contează doar chestia financiară, rămân aceleaşi gropi pe drumuri, rămâne acelaşi sistem de sănătate într-o calitate nu prea bună, rămân aceleaşi instituţii de stat, care, de fapt, ar trebui să primească cetăţeanul cu mâinile deschise, dar noi ajungem într-o birocraţie de nedescris. Şi ajungem la concluzia că vrem aici pentru oameni, dar pentru ca să vii pentru oamenii dragi, trebuie să ai un confort al vieţii, pe care noi îl avem acolo şi la momentul dat nu suntem gata să renunţăm la el. Dar noi vrem să revenim acasă.”

Europa Liberă: 25 de ani, de când a fost proclamată independenţa Republicii Moldova, e un termen mic, că lucrurile mai bat pasul pe loc?

Natalia Cucoș: „Dar fiind cât e de mică ţara noastră, eu cred că în 25 de ani ea putea deveni o mică Elveţie. Şi oraşul Chişinău putea fi dintre cele mai frumoase din Europa de Est. Priviţi în fotografiile alb-negru de pe timpurile când eram noi mici şi acum ce se întâmplă? Parcă suntem după război. Sunt schimbări la nivel de business local, se construiesc clădiri, cafenele, dar la nivel de administraţie locală e dezastru. E foarte simplu să iei vopsea şi să vopseşti toate trecerile de pietoni, să marchezi drumurile, să vopseşti podul de la Circ. Treceam pe alături şi ziceam că iau o pensulă şi o căldare de vopsea şi vopsesc gardul acesta. Contează şi aspectul oraşului propriu-zis. Şi aceasta nu greu se face, pur şi simplu, trebuie să faci curăţenie.”

Europa Liberă: Ce mesaj ai pentru semenii tăi şi, poate, chiar pentru întreaga societate moldavă la acest ceas aniversar, vorbind despre acest pătrar de veac de independenţă a Republicii Moldova?

​Natalia Cucoș: „Eu pentru semenii mei, care sunt mai mult plecaţi, pentru că majoritatea prietenilor sunt plecaţi, nu am niciun mesaj. Eu ştiu mesajul realităţii care este: toţi continuă să se gândească la Moldova. Cu posibilităţi mari sau mici toţi întorc Moldovei. Noi, aflându-ne peste hotare, nu am pus punct şi am încheiat, noi continuăm să participăm la acte de caritate, la diferite proiecte, facem legătură cu companii, suntem cu sufletul acasă. Dar celor de aici eu le doresc curaj şi sper că va apărea în sfârşit o clasă politică care să le aducă oamenilor ceea ce ei merită.”

Europa Liberă: Clasa politică nu apare, ea trebuie să fie propulsată, promovată de către alegători.

Natalia Cucoș: „Ea trebuie să fie educată, promovată, dar trebuie să avem din ce să alegem. De multe ori mă întreb, practic, cu lacrimi în ochi zic de ce olandezii sau austriecii merită mai mult sau muncesc mai mult? Pentru că şi ai noştri muncesc, dar munca noastră un pic e orientată nu acolo unde trebuie. Eu ne doresc nouă tuturor să avem din ce să alegem, să votăm cu raţiunea, cu capul, să ne informăm şi într-un sfârşit Moldova să ajungă mai aproape spre calea europeană.”

Europa Liberă: Are viitor Moldova ca stat?

Natalia Cucoș: „Eu cred că are. Întrebarea este când se va întâmpla lucrul acesta.”

*

În cei 25 de ani de independență au fost de toate, spun oamenii simpli, dar și analiștii politici: lupte nu tocmai oneste, lovituri sub centură, trădări, coaliții monstruoase. Doctor în fizică, cercetător la Comisariatul pentru Energia Atomică din Franța, Dorin Dușceac s-a implicat în politică. A fost acceptat în structurile executive de la Chișinău, dar a plecat, pentru a se întoarce, așa cum spune el.

Europa Liberă: Aceşti tineri şcoliţi peste hotare, care au şi o experienţă, sunt aşteptaţi aici ca să scoată Moldova de pe lista statelor sărace, corupte.

Dorin Dușceac: „Voinţă există, inclusiv voinţă politică, fiindcă trebuie să ai o anumită doză de voinţă politică pentru a reveni într-o funcţie în administraţia publică, o funcţie care, ştie toată lumea, este foarte puţin remunerată, în comparaţie cu nivelul de salarizare din ţările din care am venit, fie că este vorba despre Franţa, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau alte ţări, dar este nevoie de o masă critică. Exact cum o reacţie nucleară nu se poate întreţine de una singură, atâta timp cât nu este îndeplinită condiţia sine qua non de masă critică, exact aşa şi într-o societate. Într-o societate în care nu se întâmplă mai nimic bun schimbarea cu adevărat poate să înceapă şi să fie una sustenabilă în momentul în care revin din afară suficient de multe persoane cu suficient de mult capital. Mă refer la capitalul uman, în primul rând, capital politic, capital de experienţă, educaţie, parcurs profesional ş.a.m.d. şi care să-şi pună acest capital uman pe care îl deţin în slujba societăţii. Noi suntem o societate care este atinsă într-o proporţie deosebit de mare de fenomenul emigrării masive şi a venit momentul ca, aşa cum suntem noi, societate mai săracă, mai coruptă, mai cu probleme structurale destul de importante, să începem a „profita” de pe urma acestei emigrări masive, în sensul atragerii tinerilor care sunt motivaţi, care doresc să se implice, care doresc să facă schimbarea. Din fericire, nu ducem lipsă de astfel de persoane, fiindcă, aflându-mă peste hotare, urmăresc parcursul şi evoluţia a zeci, sute, poate, de persoane care se află într-o situaţie similară cu a mea. Adică persoane care urmăresc îndeaproape tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, care vor să-şi aducă aportul pentru progresul din ţara noastră şi care caută modalităţile cele mai potrivite, după părerea lor, să facă acest lucru. Acum noi nu putem forţa toată lumea să facă politică, să se implice, să revină în funcţii de responsabilitate înaltă. Însă, în lumea care se schimbă astăzi cu o viteză uluitoare, există multe modalităţi de a influenţa lucrurile de la distanţă. Există tehnologii moderne care ne aduc mai aproape în fiecare zi, există procedee de transfer de know-how, transfere de tehnologii ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova au pierdut încrederea în clasa politică, mai cu seamă, în guvernanţii care au compromis noţiuni cum ar fi reformă, valoare, principiu. Acum, când se strecoară cineva să ajungă la guvernare, e foarte greu să-ţi faci această cărăruşă. Se merită de luptat? Voi sunteţi gata să continuaţi această luptă ca să ajungeţi şi învingători?

​Dorin Dușceac: „Da. Şi am demonstrat acest lucru nu doar prin declaraţii, nu doar prin lozinci, nu doar prin proteste sau acţiuni publice. Am demonstrat acest lucru revenind. Am avut perioade mai scurte, mai îndelungate în care am revenit în Republica Moldova, am muncit pentru ca să schimbăm lucrurile de aici.”

Europa Liberă: Dar nu te-ai putut menţine mult timp.

Dorin Dușceac: „A fost o opţiune personală de a-mi da demisia, cu ideea că, dacă nu am reuşit să conving decidenţii politici de faptul că la momentul respectiv puteam să-mi asum responsabilitatea pentru întregul domeniu al mediului, înseamnă că, probabil, mai e nevoie să aştept o anumită perioadă să ajung la o etapă mai superioară şi pe plan profesional, şi pe plan al dezvoltării personale, şi pe plan al afirmării politice şi să revin într-o poziţie diferită, dar, cu certitudine, cu mai multe responsabilităţi. Şi cred că aceasta se va întâmpla.”

Europa Liberă: Numele lui Dorin Dușceac figurează pe o listă ca un potenţial viitor prim-ministru al Republicii Moldova, deocamdată din umbră acest guvern. Ce ar face Dorin Duşceac, dacă ar ajunge în fruntea cabinetului de miniştri?

Dorin Dușceac: „Ar face aşa ca persoanele care se fac responsabile pentru starea de lucruri de astăzi în Republica Moldova să ajungă în faţa justiţiei.”

Europa Liberă: Nu e prerogativa şefului de guvern.

Dorin Dușceac: „Însă şeful de guvern poate asigura funcţionalitatea unui sistem în care, de exemplu, să nu existe o imixtiune a politicului în actul de justiţie. Aceasta este prerogativa unui şef de guvern. În niciun caz nu înseamnă că aş deveni vârful sistemului judiciar, dar aş asigura separarea între lumea politică şi sistemul justiţiei din Republica Moldova. Aceasta este piatra de temelie, este, de fapt, primul lucru de la care trebuie să înceapă o adevărată schimbare în Republica Moldova. Fără aşa ceva nu putem merge mai departe, pur şi simplu.”

Europa Liberă: Alte probleme pe care ai încerca să le rezolvi?

​Dorin Dușceac: „Al doilea lucru, aş încerca şi aş colabora în cel mai intens mod posibil cu toate organismele internaţionale pentru a obţine într-un răstimp cât mai scurt şi a da publicităţii lista integrală a cetăţenilor Republicii Moldova cu averi în offshore. Să aflăm şi noi, în sfârşit, cine dintre compatrioţii noştri nu se simt tocmai confortabil să-şi declare averile aici, să plătească taxele aici, să facă aşa încât să activeze în egală măsură cu concetăţenii lor, cu oamenii de rând, cei care muncesc, cei care plătesc taxe, care sunt impozitaţi şi cei care contribuie la bugetul public al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Aceşti oameni aşteaptă pensii majorate, salarii mai mari, locuri de muncă. Pentru că e mare şi numărul celor care şomează, dar şi numărul celor care stau cu mâna pe valiză să plece în străinătate, întrucât este imposibil aici să-şi ducă un trai decent. Ce ai întreprinde?

Dorin Dușceac: „Eu nu cred că e posibil în mod forţat să oprim emigrarea masivă.”

Europa Liberă: Ce e posibil de făcut la acest capitol?

Dorin Dușceac: „Eu nu cred în miracole nici pe plan social, nici pe plan economic. Eu nu pot să promit într-un mod responsabil că, odată ce voi veni la putere, voi ridica pensiile şi salariile imediat cu atâtea procente sau le voi aduce în corespundere cu anumite standarde existente în alte ţări. Nu, aceasta nu se va întâmpla. În schimb, ceea ce se va întâmpla este că o parte foarte importantă a veniturilor care astăzi sunt camuflate sau sunt deghizate, sau nu sunt declarate într-un mod corespunzător, să devină vizibile, aceasta înseamnă impozitate. Şi aşa putem completa bugetul public naţional, pentru ca din acest buget să putem, în consecinţă, să reevaluăm pensiile, salariile ş.a.m.d. Mai există un lucru foarte important, şi anume colaborarea noastră cu donatorii externi, în principal, cu Uniunea Europeană. Aceste fonduri care provin de la Uniunea Europeană nu sunt gestionate în modul corespunzător, sutele de proiecte care sunt finanţate astăzi din banii contribuabilului european sau din alte ţări ale lumii, în marea lor majoritate, sunt ineficiente, se cheltuie sute de milioane de euro pe an pentru nişte proiecte ale căror impact este unul foarte limitat. În primele luni de mandat aş proceda la o evaluare a modului prin care aceste proiecte într-adevăr sunt capabile sau nu să ne amelioreze cotidianul, viaţa de zi cu zi. Și acolo unde sunt probleme banii trebuie recuperaţi, redirecţionaţi, utilizaţi în alt mod. Iar Uniunea Europeană trebuie convinsă ca să investească în formarea profesională a clasei noastre de funcţionari. Uniunea Europeană, în virtutea reglementărilor internaţionale, nu poate plăti salarii funcţionarilor noştri, însă este posibilă punerea la punct a unui mecanism prin care o parte importantă dintre funcţionarii noştri periodic să se afle în afara Republicii Moldova, în vreo ţară a Uniunii Europene – în Franţa, Italia, Germania, Polonia, în fine, orice ţară a UE – şi acolo să-şi dezvolte capacităţile profesionale, primind o anumită retribuţie. În acest fel, pe de o parte, aceşti funcţionari vor avea un venit suplimentar, vor căpăta experienţă şi deprinderi de muncă din Uniunea Europeană şi vor reveni cu capacităţi consolidate. Şi atunci, vom avea cu toţii de câştigat.”

Europa Liberă: Ceea ce regretă cel mai mult cetăţeanul Republicii Moldova, cetăţeanul cu drept de vot, e că a mers în ziua alegerilor şi a votat pentru o promisiune. Iar făgăduielile pe care le-au făcut cei care au vrut să ajungă deputaţi, în multe cazuri, au fost promisiuni deşarte, promisiuni goale. Acum omului îi vine greu să mai creadă în politicianul care vine să promită.

​Dorin Dușceac: „Promisiunea politicianului cântăreşte exact la fel de mult cât a cântărit acum 25 de ani şi cât va cântări peste cinci ani, zece ani, 30 de ani. Nu există soluţii miracol, nu există soluţii care ne vor duce, de la o zi la alta, spre prosperitate şi va face ca toţi politicienii să fie super-responsabili, să fie mai puţin demagogi, să-şi respecte promisiunile ş.a.m.d. Acum este de responsabilitatea cetăţeanului să ştie să aleagă printre toţi politicienii pe cei care sunt capabili cu adevărat să le îmbunătăţească nivelul de trai şi să-şi respecte într-o măsură cât mai mare promisiunile.”

Europa Liberă: Şi ce mesaj acum trebuie să reţină mătuşa Maria, moş Ion, care stau în faţa aparatelor de radio şi ascultă emisiunea, mesajul pe care l-a transmis Dorin Duşceac?

Dorin Dușceac: „Nu totul se vinde şi se cumpără. Poate este un pic idealist ceea ce spun eu acum, însă problemele noastre pornesc anume de acolo. În momentul în care cetăţeanul este gata să-şi tranzacţioneze votul său pentru un litru de ulei, un kilogram de făină, atunci cetăţeanul renunţă la luptă, de fapt. Şi problema nu mai este doar a politicianului, devine şi o problemă a cetăţeanului, care nu-şi poate păstra verticalitatea sa, nu-şi poate apăra principiile sale şi cedează în faţa unor astfel de cadouri materiale, pomeni electorale. În momentul în care cetăţeanul va înţelege că cel care îi dă astăzi un kilogram de ulei mâine îi va fura o tonă de ulei, în acel moment lucrurile vor începe să se îndrepte. Nu va fi foarte simplu, nu va fi foarte uşor, dar nimic nu vine gratis, absolut nimic. Şi atunci când primeşti un cadou de acest gen, care provine din partea unui partid politic, înseamnă că acel partid politic nu este onest, nu-şi bazează ambiţiile sale pe talent, pe capacităţi, pe propuneri, pe idei, pe doctrine ş.a.m.d., dar îşi bazează ambiţiile sale în mod exclusiv pe dorinţa de a manipula societatea, pe dorinţa de a influenţa într-un mod necinstit, ilegal, în primul rând, rezultatul unor alegeri. Aici, de la calitatea morală, în primul rând, şi de la calitatea intelectuală a alegătorului pornesc toate consecinţele într-o societate.”

Europa Liberă: Alegătorul aşteaptă politicianul să arate că este cu această calitate morală în ordine.

Dorin Dușceac: „Politicienii de astăzi sunt o reflecţie a societăţii. Pentru un singur om să facă un efort intelectual titanic este foarte greu, dar dacă fiecare dintre noi se va concentra să facă un efort mic, dar constant, în rezultat vom avea o societate informată, deci, o societate capabilă să facă alegerea potrivită. Nu neapărat în favoarea unei doctrine de dreapta sau de stânga. Alegerea potrivită în sensul unei alegeri informate, responsabile, în corespundere cu valorile pe care le au majoritatea alegătorilor.”