Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției cere reanalizarea proiectului de lege care vizează preluarea datoriilor celor trei bănci lichidate, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, față de Banca Națională, de cetățenii Republicii Moldova. În opinia CAPC, propunerea trebuie înainte de toate să fie supusă dezbaterii publice, după care s existe expertize ale soecialițtilor, pentru ca la sfîrșit să găsească cea mai bună soluție pentru recuperarea banilor oferiți de BNM celor trei bănci lichidate ca urmare a jafului miliardului. Lipsa transparenței ridică mari semne de întrebare asupra bunelor intenții, spun experții. Detalii de la Nicu Gușan.
Scopul unui proiect de lege e să apere drepturile și libertățile cetățenilor, ori propunerea guvernării de a acoperi gaura de la Banca Națională din contul oamenilor va avea un impact invers, spun experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, și asta pentru că populația Republicii Moldova va fi pusă în situația de a „plăti ceea ce nu a consumat”, crede Viorel Pîrvan de la CAPC:
„Punerea acestor bani pe umerii cetățenilor nicidecum nu poate fi catalogat ca un proiect sau ca o soluție justă și echitabilă față de cetățeni. Până a venit cu un astfel de proiect de lege, Guvernul și Parlamentul urma să identifice toate soluțiile pentru a ieși din această situație. Noi considerăm că acest proiect trebuie examinat cu toți experții, cu toți specialiștii din domeniu, pentru a identifica soluțiile dar nu pentru a pune pe umerii cetățenilor aceste datorii.”
Lipsa de transparență în asumarea deciziilor, începând cu aprobarea secretă a garanțiilor de stat de către Guvernele Leancă și Gaburici, dar și graba de a trece datoria în contul bugetului public, trezește prea multe suspiciuni, crede Viorel Pîrvan:
„Autorul [n.r. Ministerul Finanțelor] nu aduce nici o informație și nici o cifră despre cum au fost realizate acele garanții care au fost acordate de Guvern Băncii Naționale în noiembrie 2014, aprilie 2015, nu aduce nici o informație privitor la care este starea de rambursare a acelor credite, recuperarea banilor pierduți. [...] La fel, am identificat faptul că lipsește orice expertiză, fie economică, juridică, financiară, care era necesară să fie prezentă la acest proiect de lege pentru a stabili raționalitatea adoptării acestui proiect, consecințele, avantajele și dezavantajele.”
Totuși, cea mai bună soluție rămâne a fi la mâna justiției, ori nu există alternativă mai bună decât identificarea celor vinovați de furtul miliardului și recuperarea banilor, idee împărtășită inclusiv de experții din domeniu, printre care și de analistul financiar de la Expert-Grup Natan Garștea:
„Oricum, ideea ar fi să insistăm pe restituirea mijloacelor fraudate. Dacă se reușește restituirea lor, cetățenii nu vor avea nici o treabă cu asta. Până la urmă, soluția ar fi să punem presiune pe organele de anchetă să lucreze cât mai eficient. Referitor la alte soluții, cred că ar trebui să se implice cât mai mult cei care cunosc și înțeleg domeniul, și să genereze idei, dar până acum, unica alternativă pe care am văzut-o, ar fi să nu se aprobe această datorie din contul bugetului public și să rămână suspendată la Banca Națională, însă asta contravine câmpului legislativ, deci aici ar trebui să se modifice legea cu privire la Banca Naținală.”
Experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției s-au întrebat cine și cum a calculat dobânda de 5%, cu care ar urma să fie acoperită gaura de aproximativ 13 miliarde de lei din Banca Națională în următorii 25 de ani. Asta după ce creditele acordate de BNM celor trei bănci lichidate aveau o dobândă de 0,1%, mai spune Viorel Pîrvan. Concluzia pe care o face acesta, este că la mijloc ar putea exista interese ale celor de la guvernare:
„S-ar primi că este un interes mai mare al Băncii Naționale a Moldovei care va obține mai mulți bani din buget, decât banii acordați la un procent de 0.1 celor trei bănci. De ce anume avem o astfel de abordare din partea guvernanților, nu putem să răspundem la moment.”
Acest aspect a fost criticat anterior și de Centrul Național Anticorupție. Într-un aviz al instituției, CNA-ul „considera că proiectul de lege nu va soluționa problema”, mai mult ca atât inițiativa „afectează grav drepturile și interesele cetățenilor”, se mai menționa în avizul CNA.
