Zeci de activiști ai societății civile din Moldova, experți, foste oficialități, dar și doi ambasadori și-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu ceea ce au numit „izolarea și obstrucționarea” Chișinăului în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Într-un apel trimis duminică observatorilor și mediatorilor acestui format se spune că autoritățile moldovene ar fi presate să facă Tiraspolului „concesii unilaterale” și să satisfacă interese ale Rusiei. Mai multe, despre argumentele semnatarilor și reacțiile ce au urmat, relatează Nicu Gușan.
Recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene, a diplomelor de studii şi asigurarea interconexiunii reţelelor de telefonie fixă în condițiile impuse de Tiraspol, ar crea un precedent periculos în mersul reglementării conflictului din estul Republicii Moldova, constată autorii demersului.
Documentul semnat de cunoscuți reprezentanți ai sovietății civile, dar și de ambasadorul moldovean de la București, Mihai Gribincea, și ambasadorul din Belgia, Iurie Reniță, este adresat partenerilor externi care, în opinia semnatarilor, ar pune presiune pe Chișinău să satisfacă mai multe revendicări ale Tiraspolului.
Potrivit documentului, aceste revendicari, s-ar „plia intereselor Federației Ruse de preluare a controlului politic și geopolitic în spațiul ex-Sovietic”. Totodată, autorii demersului cer „evacuarea trupelor militare străine, a munițiilor și a tehnicii de luptă de pe teritoriul din stânga Nistrului”. Acestui demers s-a alăturat și directorul Politicon, Anatol Țăranu:
„În ultimul timp a început să se creeze o situație de presiune concertată asupra Republicii Moldova în ceea ce privește reglementarea politică a conflictului transnistrean. A apărut pericolul impunerii Republicii Moldova a unor soluții care afectează suveranitatea și principiul statalității Republicii Moldova. Acest lucru creează precedente periculoase pentru elaborarea pe viitor a statutului Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Din păcate, dacă până nu demult, în această privință am avut asistența factorului occidental, acum Germania înclină spre o poziție mai înțelegătoare pentru Tiraspol.”
Europa Liberă: Și cum putem explica această schimbare de atitudine?
Anatol Țăranu: „Aceasta se datorează faptului că Germania acum deține președinția OSCE-ului și din considerente de prestigiu, diplomația germană încearcă să înregistreze anumite succese pe direcția reglementării politice a conflictelor înghețate.”
Europa Liberă: Și cum ar trebui să fie comportamentul Chișinăului în asemenea condiții, încât să nu piardă sprijinul partenerilor?
Anatol Țăranu: „Să nu cedeze, fiindcă imediat cum Germania va părăsi postul de președinte al OSCE-ului, pe care-l deține pentru un an, eu cred că poziția Germaniei va scădea din intensitate și asta va permite Republicii Moldova să obțină rezultate mult mai favorabile țării noastre.”
Discuțiile cu privire la recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene sau a diplomelor din stânga Nistrului s-au intensificat după ultima vizită în Moldova a președintelui în exercițiu al OSCE-ului, Frank-Walter Steinmeier. Premierul Pavel Filip l-a asigurat atunci pe Steinmeier că Chișinăul va accepta solicitările Tiraspolului.
Doar că aceste revendicări nu sunt văzute cu ochi buni doar de experți și reprezentanții societății civile, ci și de parlamentari, între care Artur Reșetnicov, membru în comisia parlamentară pentru securitate națională:
„Noi nu putem să cedăm din independența noastră, din suveranitatea statului și integritatea teritorială.”
Europa Liberă: Aceste recunoașteri ar însemna o cedare din suveranitatea statului?
Artur Reșetnicov: „Acest lucru este interpretabil. Sigur, în cazul în care se solicită această înmatriculare independentă de Chișinău, de autoritățile constituționale, sigur că aceasta este inadmisibil. Dar putem găsi un format în cadrul constituțional legal al Republicii Moldova, pentru că atunci când atribui niște plăcuțe de înmatriculare cu codul Republicii Moldova autoritățile moldovenești își asumă o anumită responsabilitate și pe plan intern, și pe plan internațional. Astfel de atribute pot fi emise de către autoritățile recunoscute constituțional. Dacă de exemplu să acordăm acest drept unei autorități din Tiraspol, atunci aceasă autoritate trebuie să se supună autorităților din Chișinău.”
În ciuda declarațiilor făcute de Pavel Filip, ideea statutului special acordat regiunii din stânga Nistrului întâlnește rezistență și în rândurile miniștrilor. Într-un interviu pentru „Evenimentul zilei”, șeful Apărării, Anatol Șalaru, spune că acordarea unui „statut special” pentru Transnistria, înseamnă mai degrabă „o formă mascată de federalizare care poate duce la transformarea Republicii Moldova în gubernie rusească”.
Anterior, liderul așa zisului Parlament de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat pentru ziarul rus „Nezavisimaia gazeta” că regiunea din stânga Nistrului de fapt „nu va discuta cu Chișinăul nici un plan de federalizare”. Krasnoselski crede că Chișinăul a întârziat cu oferta în privința statutului special, iar singura variantă acceptabilă ar fi fost implementarea planului „Kozak” propus în 2003, dar care n-a mai ajuns să fie semnat de către președintele de atunci, Vladimir Voronin.
