Europa Liberă: Discutând despre acest decret pe care l-a semnat liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, privind punerea în aplicare a rezultatelor referendumului organizat acum zece ani, la 17 septembrie 2006, în care 97% din populaţie au votat pentru aderarea regiunii la Federaţia Rusă, ce mesaj transmite domnul Şevciuk? Cui îl transmite? De ce acum? Doar că e această campanie electorală şi în stânga Nistrului?
Ion Leahu: „Da, evident, este o conotaţie electorală. Şi eu aş vrea să menţionez două lucruri. În primul rând, Şevciuk poate să semneze zece acte de aşa natură, ele nu au nicio valoare.”
Europa Liberă: Nu au putere juridică, pentru că este un regim neconstituţional acolo.
Ion Leahu: „Nu au putere juridică, este un regim neconstituţional. Șevciuk în fiecare zi semnează câte unul, două, trei decrete, ele au o importanţă internă.”
Europa Liberă: Numai importanţă locală.
Ion Leahu: „Da, numai locală.”
Europa Liberă: Dar aici e atrasă o ţară din afară, Federaţia Rusă.
Ion Leahu: „Da. În 2006, după ce au fost date publicităţii rezultatele referendumului, Duma de Stat a adoptat un document în care se menţiona importanţa acestui referendum şi se declara că a venit timpul să fie asigurate drepturile populaţiei din stânga Nistrului prin nişte acţiuni. Nu s-a spus care anume, dar era evident că se cerea recunoaşterea politică a acestui teritoriu.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul în asemenea caz?
Ion Leahu: „Chişinăul trebuie să ţină cont, în primul rând, de un lucru, în Transnistria sunt două tabere rivale care luptă pentru fotoliul de preşedinte.”
Europa Liberă: Aşa-zis preşedinte.
Ion Leahu: „Da, corect. Evgheni Şevciuk şi formaţiunea Obnovlenie sau Sheriff, mai bine spus, care la moment îl promovează pe Vadim Krasnoselski, aflat în funcţia de spicher al aşa-zisului parlament transnistrean. Ambele tabere se străduie din răsputeri să demonstreze că ei sunt inamicii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce e o sperietoare această reîntregire a celor două maluri ale Nistrului pentru autorităţile de acolo?
Ion Leahu: „E foarte importantă întrebarea. Ei nu vor nici să audă că ar putea cândva, vreodată trăi împreună cu Moldova.”
Europa Liberă: Şi atunci de ce aceste eforturi pentru reîntregirea celor două maluri ale râului Nistru, dacă există această opinie separată a celor din stânga Nistrului că ei îşi văd viitorul doar alături de Federaţia Rusă sau în componenţa Federaţiei Ruse, deşi hotar nu există?
Ion Leahu: „Administraţia de la Chişinău numai în ultimul timp depune eforturi solide care au schimbat situaţia. Acolo, la Tiraspol, se umblă, practic, nu că nervos, dar ieşiţi din sine, ei în fiecare zi se confruntă cu situaţii când trebuie să reacţioneze serios, nu cum era altădată. Fie cu Calea Ferată, fie cu alte probleme, dar ei sunt puşi în situaţia să reacţioneze şi dânşii turbă, scuzaţi-mi expresia. Dar aceasta ţine de administraţie, de conducători.”
Europa Liberă: De ce nu se revoltă populaţia din stânga Nistrului?
Ion Leahu: „Dar contra la ce să se revolte populaţia din stânga Nistrului?”
Europa Liberă: Contra regimului care nu le face viaţa mai bună.
Ion Leahu: „Ei sunt deprinşi să trăiască o viaţă aşa cum este. Situaţia din ultimii 10-15 ani absolut nu este atât de dramatică cum deseori ne-o prezintă mass-media sau alte surse de informaţie. Ei au cu ce respira, au cu ce trăi, au posibilitate de a merge la lucru, în ultimul timp nu numai în Rusia, dar şi în Europa, datorită nouă. Piaţa europeană este aceea care le asigură lor existenţa. La 3 septembrie, în cadrul conferinţei de presă, ce a spus Şevciuk? Că dacă nu ar fi fost piaţa europeană şi Republica Moldova cu contractele la energia electrică, dolarul ar fi costat 69 de ruble, dar preţurile ar fi galopat de 10-12 ori.”
Europa Liberă: Dar ei cer unire cu Federaţia Rusă.
Ion Leahu: „Ei cer unire cu Federaţia Rusă din două considerente. În primul rând, că aceasta trebuie Federaţiei Ruse pentru viitor, se menţine situaţia incertă, să ne menţină pe noi în aer suspendaţi permanent, ca noi să ştim că orice mişcare în stânga sau în dreapta care pe dânşii îi aranjează are consecinţe foarte şi foarte concrete. Şi dacă ar fi ca pe dânşii să-i aranjeze una sau altă soluţie, decizie, evident că demult ar fi aplicată anume acea soluţie. Pe dânşii îi aranjează permanent o situaţie de suspans.”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi guverna Republica Moldova, ce reacţie aţi avea? Pentru că, deocamdată, Chişinăul nu a comentat acest aşa-zis decret semnat de liderul de acolo, Evgheni Şevciuk, privind aderarea regiunii la Rusia.
Ion Leahu: „Eu cunosc oameni care activează şi în cadrul Biroului de Reintegrare, şi la Ministerul de Externe şi eu cred că ei nu vor comenta. Nu ai ce comenta. Este încă o hârtie semnată de un lider impostor, care nu are nicio valoare politică, economică.”
Europa Liberă: Cum aţi stabili relaţia cu Evgheni Şevciuk sau cu cei care conduc regiunea?
Ion Leahu: „Foarte bine acum o face domnul Pavel Filip. Dumnezeu să-i dea puteri şi pe viitor. Eu de multe ori am spus că aceştia înţeleg numai cuvântul presiune. Spune foarte-foarte voalat, dar a spus clar: „Oameni buni, vreţi? Respectaţi normele care sunt aplicate în Republica Moldova. Agenţii economici să fie înregistraţi, agenţii economici să respecte legislaţia economică şi vamală din Republica Moldova şi atunci trăim mai departe”. Şi ei în fiecare zi înaintează diferite solicitări, însă respectă şi nu au încotro.”
Europa Liberă: Evgheni Şevciuk cere să fie ajustată legislaţia transnistreană la cea rusească, iar în cadrul formatului de negocieri „5+2” cere recunoaşterea diplomelor care se dau în instituţiile din stânga Nistrului.
Ion Leahu: „Da.”
Europa Liberă: Nu e ciudat?
Ion Leahu: „Ce să-i faci? Ei trăiesc într-o lume ireală. Banii lor sunt nerecunoscuţi, toate actele lor sunt nerecunoscute. Deunăzi un fost lider politic încerca să scoată din noi, cei din dreapta Nistrului, lacrimi: Chişinăul nu vrea să apostileze diplomele sărmanilor copii. Oameni buni, cum să apostilăm noi diplomele care sunt primite în baza unor curricule absolut străine nouă? E cum ar fi să ne propună nouă să apostilăm diplomele din Australia.”
Europa Liberă: Dar cine era acel lider?
Ion Leahu: „Mark Tkaciuk.”
Europa Liberă: Federaţia Rusă vrea ca să fie ajustată legislaţia regională cu cea a ţării lui Putin?
Ion Leahu: „În principiu, astăzi pentru dânşii aceasta e absolut indiferent, nici frig, nici cald de la aceasta. Vreţi, ajustaţi-o. Aceasta este o acţiune de PR, dar, în principiu, pe Rusia aceasta nu o afectează la moment. Altceva e, dacă vă amintiţi, se vorbea, prin 2013-2014, ca să fie aplicată rubla rusească în Transnistria. Momentan s-au închis discuţiile la acest subiect, că aceasta într-adevăr putea să afecteze şi să afecteze grav. Atunci nu numai Shor sau Platon, dar mulţi s-ar fi aventurat în problemele acestea de spălare de bani şi mult mai uşor.”
Europa Liberă: De ce, de exemplu, domnul Şevciuk nu a emis un decret că regiunea e gata să achite datoriile pentru gazele consumate importate din Federaţia Rusă?
Ion Leahu: „Prin 2003 a fost o singură dată când Tiraspolul, formând bugetul, a introdus în legea bugetului, să spunem aşa, un articol – datoriile externe. Şi acolo era prevăzută plata pentru un împrumut primit în 1993-1994 şi alt articol pentru datoriile la gaze. Evident că nimeni nu a alocat nicio monedă pentru aceasta şi nu s-a plătit şi deja în următoarele bugete nu se mai introducea asemenea articol. Ei ştiu foarte bine că aceasta este un fel de întreţinere a lor. Rusia demult s-a împăcat cu gândul că de la Transnistria nu va obţine această datorie, chiar să fie vândută ea cu tot cu armamentul rusesc de acum, nu mai sunt şase miliarde de dolari.”
Europa Liberă: Şi va pune datoria pe umerii Chişinăului?
Ion Leahu: „Evident. De aceea şi nu este recunoscută Transnistria, posibil. Demult o recunoştea Rusia, cum a recunoscut Abhazia şi Osetia de Sud, însă, în primul rând, factorul teritorial, ea are nevoie de teritoriul integral al Republicii Moldova. Şi al doilea, şase miliarde de dolari pe care trebuie să le obţină pentru gaze.”
Europa Liberă: Populaţia de acolo ce aşteaptă, ce vrea? Dumneavoastră mai discutaţi cu cetăţenii din stânga Nistrului.
Ion Leahu: „Populaţia de acolo este aceea despre care am început să vorbesc, ambele tabere, şi Şevciuk, şi Krasnoselski se tem, ca dracu de tămâie, să nu pronunţe că ei sunt pentru apropierea cu Republica Moldova. Aceasta înseamnă că în rândurile populaţiei domină ideea că e rău cu Rusia, e rău cu altcineva, însă este comparabil mai bine decât cu Moldova. Adică, populaţia de acolo, marea parte a populaţiei, a rămas aceeaşi care a fost, îndobitocită, absolut lipsită de informaţie serioasă, lipsită de capacităţi de a analiza şi ea este pro-rusească.”
Europa Liberă: Şi atunci autorităţile de la Chişinău ce trebuie să întreprindă?
Ion Leahu: „Trebuie să lucreze aici, în primul rând, să contribuie ca să schimbe situaţia materială în dreapta Nistrului şi, concomitent, să promoveze legea şi în stânga Nistrului. Repet, li s-a spus absolut clar că energia electrică va fi cumpărată doar dacă se va vinde mai ieftin. Au cedat, nu au avut încotro. Cu Calea Ferata, veţi trece prin dreapta Nistrului, va trece, nu – nu va trece.”
Europa Liberă: Domnule Leahu, aţi spus că autorităţile de la Chişinău nu ar trebui să reacţioneze la acest aşa-zis decret semnat de Evgheni Şevciuk. Dar Moscova va lua o atitudine, va reacţiona?
Ion Leahu: „Regnum va reacţiona, posibil vreo doi-trei deputaţi care sunt de serviciu, șefi pe Transnistria, neapărat se vor pronunţa în sensul că „încă o dată populaţia din Transnistria a demonstrat tentativele sale de a se alipi de Rusia”. Însă nici executivul, nici Duma de Stat astăzi în mod oficial nu va reacţiona.”
Europa Liberă: Şi în formatul de negocieri „5+2” ce evoluţii pot să apară?
Ion Leahu: „Cum a spus ministrul de Externe al Germaniei, probabil că anul acesta nu va mai avea loc nicio şedinţă. La anul va fi alt copreşedinte în OSCE şi el va încerca să promoveze un alt punct de vedere.”
Europa Liberă: Şi intenţiile nemţilor au eşuat, ca să vină cu nişte rezultate cât de cât palpabile în acest format de negocieri „5+2”?
Ion Leahu: „Da, sigur. Ele au eşuat din moment ce în Bavaria nu a fost semnat protocolul care ar fi confirmat înțelegerile atinse la Berlin. Dar aceasta nici nu putea fi. Chişinăul, chiar dacă la Berlin parcă-parcă a dat acordul, pe urmă şi-a deschis ochii şi a refuzat.”
Europa Liberă: Ce se face? Se conservă conflictul transnistrean?
Ion Leahu: „Da, evident. Dar nu e nimic nou, e o pauză îndelungată. Doar s-a spus – alegeri la Chişinău, alegeri la Tiraspol, pe urmă până vor intra în funcţie ş.a.m.d. Poate prin februarie 2017 va avea loc altă şedinţă, altă conferinţă.”
Europa Liberă: Şi aceleaşi vorbe şi puţine rezultate?
Ion Leahu: „Aceleaşi vorbe goale, atâta timp cât Chişinăul nu-şi va asuma responsabilitatea să vină într-adevăr cu nişte propuneri serioase, concrete.”
Europa Liberă: Ca, de exemplu?
Ion Leahu: „Este vorba de schimbarea atitudinii în genere. Nu se discută niciun fel de paşi mici, nu se discută niciun fel de probleme economice, niciun fel de drepturile omului. Se discută o singură problemă – statutul regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova. Vrem discutăm, nu vrem – nu discutăm.”
