Populația Republicii Moldova continuă să scadă, iar cercetările demografice arată că fenomenul doar se agravează. Datele unui studiu, publicat astăzi de Institutul Național de Cercetări Economice împreună cu Centrul de Cercetări Demografice, arată că depopularea este resimțită cel mai mult în mediul rural, de unde oamenii pleacă la oraș sau în străinătate. Studiul mai arată că o treime din raioanele moldovene au rate negative atât în ce privește migrația, cât și sporul natural, calculat pe baza nașterilor și deceselor.
Depopularea localităților din Republica Moldova va duce, inevitabil, la dispariția lor, și asta pentru că nu vor mai fi atractive - inclusiv pentru investiții, spun experții în sociologie, printre care și Olga Gagauz, șefa Centrului de Cercetări Demografice:
„Cunoaștem foarte bine că tendințele demografice sunt negative, iar în deceniile viitoare așteptăm reducerea continuă a numărului populației și îmbătrânirea demografică și putem să spunem că acum în unele raioane situația este ireversibilă.”
Cea mai gravă situație, arată datele cercetării, este în raioanele de nord ale țării. Briceni, Ocnița și Edineț - sunt regiuni cu cea mai mare rată a îmbătrânirii demografice, de aproximativ 24%, în condițiile în care tocmai aceste raioane înregistrează cele mai puține nașteri și cei mai mulți migranți. Totuși, directorul Institutului Național de Cercetări Economice, Alexandru Stratan, spune că aceste tendințe n-ar trebui să trezească îngrijorări:
„Autoritățile ar trebui să-și pună drastic întrebarea, ce facem mai departe? Asta nu înseamnă însă că ar trebui să fim pesimiști, că ar putea să dispară unele localități, pentru că noi oricum spre asta mergem. De aceea, unele modele care există în țările europene, sunt crearea, nu doar în Chișinău, dar în toate regiunile a câte un pol care să atragă lumea. Belgia, un stat de mărimea Republicii Moldova, are un grad de urbanizare de 80%, asta nu înseamnă că acolo nu sunt sate.”
Cu alte cuvinte, Alexandru Stratan sugerează că dacă majoritatea populației alege să se mute de la sat la oraș, atunci autoritățile ar trebui să creeze centre urbane regionale, puternice, care să absoarbă populația satelor din apropiere. Anume în aceste centre urbane ar urma să fie concentrate majoritatea investițiilor, pentru a îmbunătăți situația social-economică, și a le face atractive. Problema ține însă și de voința politică, adică de implementarea mai multor reforme în domenii cheie, mai observă Alexandru Stratan:
„Investitorii străini, când vin într-o țară, ei în primul rând întreabă care este situația cu sistemul justiției, și care este situația cu corupția, și doar după asta se uită la niște factori economici, cum ar fi resursele, oamenii etc.”
În orașele mari, de exemplu în Chișinău, creșterea populației este asigurată de migrația internă, iar la capitolul reproducerea naturală a populației, în capitală se înregistrează o rată scăzută de fertilitate. Studiul arată că unei femei de vârstă fertilă îi revine mai puțin de un copil. Despre soluții la acest capitol, a vorbit Eduard Mihalaș, analistul de Programe Populație și Dezvoltare din Programului Națiunilor Unite:
„Fertilitatea joasă poate fi redusă prin măsuri de îmbunătățire a sănătății tinerilor, în primul rând, și prin reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, ca femeile să poată lăsa copiii la creșă, astfel încât femeile să poată reveni pe piața muncii mai devreme.”
Potrivit unui raport publicat de ONU la începutul acestui an, Moldova ar putea să piardă în următorii 100 de ani jumătate din populația sa. Dacă pentru unii aceste cifre sunt îngrijorătoare, alții, printre care și Eduard Mihalaș, spun că „pierderea populației nu trebuie să ne îngrijoreze, trebuie să ne îngrijoreze calitatea vieții pe care o duc oamenii în această țară.”
