Uniunea Europeană şi PNUD Moldova şi-au propus în următorii ani să dezvolte raioanele din sudul ţării prin intermediul proiectului „Susţinerea Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia”, pe scurt SARD. UE intenţionează să investească peste 6,5 milioane de euro pentru a promova afaceri şi iniţiative locale. Or, datele Ministerului Economiei arată că în 2015 nivelul sărăciei în regiunea de sud a Republicii Moldova şi în Găgăuzia a fost de 8 ori mai ridicat decât în Chişinău. Dacă acum un deceniu Găgăuzia era o regiune indiscutabil agrară, în prezent, rolul sectorului agricol în angajarea forţei de muncă şi producţia agricolă totală a regiunii sunt în scădere, ceea ce afectează nivelul de trai al populaţiei. Marta Marczis este experta PNUD Moldova care încurajează liderii locali să dea dovadă de mai multă iniţiativă.
Europa Liberă: Dna Marczis, UE şi PNUD Moldova încearcă să facă în Taraclia în doi ani ce nu s-a reuşit practice în zece, cum?
Marta Marczis: „Uniunea Europeană oferă Taracliei şi UTA Găgăuziei oportunitatea să se dezvolte la nivel local chiar prin contribuţia celor care locuiesc în aceste regiuni, pornind de la necesităţile oamenilor. Noi le oferim o metodologie şi un program care funcţionează de peste 20 de ani. Deci, vorbim de foarte multă experienţă, lecţii învăţate, succese şi, de asemenea, provocări pe care le-am depăşit. Oamenilor le place acestă metodologie care se numeşte Leader şi chiar au reuşite.”
Europa Liberă: Ce presupune această metodologie, această abordare?
Marta Marczis: „Sunt trei elemente cheie. Unu – acţiune – noi ne dorim ca localnicii să-şi ia viaţa în propriile mâini, să vină cu iniţiativă, să folosească resursele pe care le au la nivel local pentru a dezvolta regiunile în care locuiesc. Doi – legătura – experienţa europeană în ce priveşte dezvoltarea rurală ne demonstrează că proiectele singulare, răzleţe, nu au succes. Deci, e nevoie ca aceste proiecte să fie interconectate, astfel încât energia oamenilor şi posibilităţile de finanţare să fie utilizate într-o manieră eficientă. Şi trei, vorbim în cele din urmă despre dezvoltare economică, parteneriatele create trebuie să aibă nu doar beneficiu local, dar să contribuie la dezvoltarea economiei în ansamblu.”
Europa Liberă: Dar ce împiedică astăzi pe liderii din localităţile rurale să dezvolte satele?
Marta Marczis: „Cât nu ar părea de straniu, dar nu banii! Mai degrabă vorbim despre lipsa de comunicare şi de conştientizare a oportunităţilor pe care le au. De asemenea, lipseşte deschiderea spre inovaţii, înţelegerea că pot folosi resursele locale, cele tradiţionale pentru a dezvolta afaceri moderne. Da, finanţarea este importantă, însă înainte de asta trebuie să ne asigurăm că proiectul este sustenabil, că nu lucrăm la un proiect care, de fapt, măreşte şi mai mult discrepanţa dintre săraci şi bogaţi. Poate mai bine vă dau un exemplu: am fost ieri la Ceadîr-Lunga şi ne-a fost greu să ajungem în localitate, mai ales din cauza drumului. Însă, chiar dacă drumurile s-ar repara, dar, pe de altă, nu s-ar crea noi locuri de muncă în localitate, cetăţenii se vor simţi în continuare cetăţeni de categoria a doua şi, credeţi-mă, ei vor pleca din sat. În acest caz, cine va avea de câştigat? Cine va dezvolta satul, cine va lucra pământul, dacă toţi vor părăsi localităţile rurale?”
Europa Liberă: În Republica Moldova descentralizarea se face mai mult pe hârtie decât în realitate. Ce pierd, de fapt, autorităţile insistând pe verticala puterii?
Marta Marczis: „Răspunsul este foarte simplu: ţara va pierde energia unei părţi importante din populaţie: cunoştinţe, experienţă, ambiţii. Dorinţa de a schimba lucrurile se pierde atunci când deciziile sunt impuse la nivel centralizat. Foarte mulţi pierd curajul de acţiona. Nimeni nu zice că nu se pot gestiona lucrurile în mod centralizat, e posibil. La fel se poate dezvolta şi economia într-un mod centralizat, însă oamenii care locuiesc la sate au foarte mult potenţial! Ei sunt cei care, de fapt, conservează tradiţiile întregii ţări. Deci, dacă ei nu vor fi implicaţi în luarea deciziilor care ar creşte nivelul lor de viaţă, pierderea va fi mai mult decât una pur economică. Se pierd tradiţiile, diversitatea, deci foarte multe lucruri care sunt importante pentru societate şi pentru fiecare individ în parte.”
Europa Liberă: Un recent sondaj realizat de Institutul de Politici Publice constata că raioanele din sudul ţării, UTA Găgăuzia, Taraclia, văd viitorul ţării alături de Federaţia Rusă. Este un paradox. Cum se explică faptul că aceste zone beneficiază de susţinerea UE, dar, în acelaşi timp, se orientează spre est?
Marta Marczis: „Voi răspunde la această întrebare în calitate de cetăţean european care lucrează cu localnicii de aici. Trebuie să recunosc că pentru mine coloratura politică ale acestor regiuni nu are mare importanţă. Dacă sute mii de oameni pot avea o viaţă mai bună în viitor, iar eu contribui la asta, ţine de responsabilitatea mea să o fac. Însă acest punct de vedere îmi aparţine. În al doilea rând, nu sunt politician şi nu iau decizii la nivelul Delegaţiei Uniunii Europene, însă cred că dacă democraţia locală, la fel ca şi noua abordare economică, stimularea dezvoltării individuale – principii care vin din Europa -, vor găsi deschidere şi înţelegere aici, relaţia cu Vestul va fi una mai solidă.”
Europa Liberă: Iniţiativa Leader din UTA Găgăuzia şi Taraclia se vrea multiplicată în toată ţara. De ce ingrediente e nevoie astfel încât acest proiect să devină unul naţional?
Marta Marczis: „Întâi de toate acest program este unul pilot, iar scopul este să îl comunicăm şi să începem acest proces Leader la nivel local. În acelaşi timp, ne-am propus să implicăm şi agenţiile de dezvoltare regională şi ministerele Agriculturii şi cel al Dezvoltării Regionale în acest proces. Toată lumea are de învăţat din această experienţă. Noi putem oferi consultanţă, însă deciziile, în ultimă instanţă, le vor lua locuitorii acestei ţări şi guvernanţii.”
