Tot mai puțini cetățeni au încredere în Centrul Național Anticorupție, arată datele ultimului Barometru Opiniei Publice. Și asta în condițiile în care ofiţeri ai CNA apar tot mai des în faţa presei prezentând cazuri în care sunt investigate acte de corupție, o parte dintre ele cu implicarea unor funcționari de rang înalt, judecători sau procurori. De ce CNA se bucură de o mai puțină încredere din partea cetățenilor și la ce etapa se află dosarele de rezonanță din ultima vreme, întrebări la care a căutat răspuns Nicu Gușan:
Corupția este una dintre cele mai grave probleme care trebuie rezolvate, după ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea economiei, arată datele Barometrului Opiniei Publice. Dacă anul trecut doi din zece cetăţeni moldoveni aveau încredere în Centrul Naţional Anticorupţie, astăzi doar 12 la sută, adică unul din zece, mai cred în investigaţiile Centrului. Asta în ciuda faptului că în ultimele luni procurorii anticorupție au prezentat mai multe cazuri de rezonanță.
În luna mai, viceprimarul capitalei Vlad Coteț, alături de alți patru funcționari municipali, au fost reținuți în baza a zece anchete penale ce vizau cazuri de corupție. După aproape jumătate de an, în data de 20 octombrie, viceprimarul Vlad Coteț a fost transferat din izolator în arest la domiciliu.
În luna august, trei persoane din conducerea Băncii Naționale, inclusiv fosta viceguvernatoare Emma Tăbârță, au fost reţinute în dosarul spălării de bani ruseşti prin sistemul bancar şi judecătoresc din Republica Moldova. Și fosta viceguvernatoare se află în prezent în arest la domiciliu.
Tot în dosarul spălărilor de bani rusești, în luna septembrie, au fost arestați 15 magistrați și trei executori judecătorești. Procurorii anticorupție spuneau că „învinuiții ar fi fost parte a unor scheme criminale” și ar fi participat la spălarea banilor din Rusia. La o lună de la reținerea lor, instanța le-a prelungit mandatele de arest.
În cazul furtului miliardului din sistemul bancar, societatea a mai putut urmări anchetele în privinţa primarului de Orhei, Ilan Shor, aflat în arest la domiciliu, dar și a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, reținut în luna iulie la Kiev și plasat ulterior în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
De ce eforturile ofiţerilor CNA par să nu fie apreciate de cetăţeni, după cum sugerează Barometrul Opiniei Publice? Întrebare pe care am adresat-o Liliei Carasciuc, directorea executivă la Transparency International Moldova:
„Cercetările anterioare ale Transparency International Moldova arătau că imaginea CNA, comparativ cu alte instituții anticorupție, era mult mai bună. Dar ceea ce se întâmplă în ultimii ani, sigur că deteriorează această imagine. În primul rând, cred că populația a reacționat la acea declarație faimoasă a domnului Chetraru precum că raportul Kroll pentru el este doar o beletristică, iar el a fost cu mult mai bine informat despre ceea ce s-a întâmplat. Și sigur că populația s-a descurajat, pentru că șeful unei astfel de instituții, care are o secție de prevenire a spălării banilor, nu a luat măsurile necesare pentru a preveni și spălarea masivă de bani, și furtul din sectorul bancar.”
Barometrul Opiniei Publice mai arată că peste jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu au deloc încredere în Centrul Național Anticorupție. Experta anticorupţie Lilia Carasciuc mai spune că atâta timp cât justiția va funcționa selectiv, instituțiile anticorupție nu vor reuși să restabilească încrederea cetățenilor:
„Percepția este că aceste arestări au și o tentă politică. Din ce cauză? Pentru că în pofida multiplelor informații care parvin și de la mass-media, și de la persoane politice, experți, precum că domnul Plahotniuc a fost unul dintre beneficiarii furtului din sectorul bancar, el rămâne o persoană intangibilă. Desigur că asta trezește bănuieli printre oameni.”
Contactați telefonic, reprezentanții serviciului de presă al CNA s-au abținut să comenteze rezultatele Barometrului Opiniei Publice. Dintre dosarele răsunătoare mai vechi, cum ar fi cazul fostului ministru al Sănătății Andrei Usatîi, trimis în judecată anul trecut pentru licitații trucate, încă nu a fost pronunțată o decizie, spre deosebire de alte dosare în care înalți funcționari de stat au fost condamnați, dar au reușit să scape de pedeapsă. Este vorba de fostul șef de la Fisc Nicolae Vicol, condamnat la șase ani de închisoare pentru corupere și abuz în serviciu, dar care a părăsit ţara, iar poliţia, a scris presa, nu s-a grăbit să-l caute.
