Un grup de 26 de organizaţii neguvernamentale s-a adresat Parlamentului cerându-i să amendeze de urgenţă Constituţia pentru a-l împuternici pe şeful statului să numească el procurorul general.
O discuție cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea, care a iniţiat demersul, dar a avut şi un cuvânt greu de spus în proiectarea reformei Procuraturii, despre ce a stat la baza iniţiativei şi ce se poate întâmpla dacă ea rămâne fără răspuns.
Europa Liberă: Aţi făcut, dle Gribincea, împreună cu alte 25 de organizaţii neguvernamentale, un apel la deputaţi, un apel în care cereți să modifice urgent Constituţia. De ce aţi simţit nevoia acestui demers?
Vlad Gribincea: „Din primăvara acestui an avem o nouă lege a Procuraturii care prevede schimbarea modului de numire a procurorului general. Acum numirea se face de către Parlament la propunerea președintelui Parlamentului, dar legea prevede că numirea va avea loc de către președintele țării la recomandarea Consiliului Superior al Procurorilor.
În cadrul discuțiilor parlamentare s-a convenit că mecanismul existent de numire a procurorului general, adică cel de către Parlament, nu este unul bun și contribuie la subordonarea politică a Procuraturii. S-a modificat legea Procuraturii, avem o nouă lege a Procuraturii, dar Constituția nu a reușit să fie modificată din considerentul că Constituția prevede că o lege de modificare a Constituției poate fi adoptată doar peste șase luni de la înregistrarea ei în Parlament. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament pe data de 3 mai, iar pe data de 4 noiembrie au expirat cele șase luni în care legea nu putea fi adoptată.
Data de 4 noiembrie era prima zi când legea de modificare a Constituției putea fi adoptată și de aceea ong-urile au solicitat ca, de urgență, acest proiect să fie votat, astfel încât noul procuror general să fie numit deja potrivit noii legi, așa cum cere noua lege cu privire la Procuratură care oferă un mecanism mai bun decât cel care există la moment și care asigură o mai mare independență a Procuraturii față de politică.”
Europa Liberă: Pentru Dvs., cel care a condus procesul de scriere a reformei Procuraturii, mă refer la legile care au fost scrise, ce va însemna un răspuns negativ al Parlamentului, adică refuzul de a răspunde la acest demers, refuzul de a amenda Constituţia imediat: o reformă nedusă până la capăt sau compromiterea totală a reformei?
Vlad Gribincea: „Întâi de toate, cred că este puțin probabil ca modificarea Constituției să nu aibă loc. Deoarece însăși legea cu privire la Procuratură a fost votată cu o majoritate constituțională, iar Partidul Socialiștilor a declarat recent că va vota și el modificarea Constituției, chiar dacă anterior nu votase pentru adoptarea legii Procuraturii. E cu totul altă chestiune când această modificare va avea loc, ea poate să aibă loc în 2-3 săptămâni, dar poată să aibă loc și peste 3-4 luni, dar nu mai mult de șase luni din ziua din 4 noiembrie – așa prevede Constituția. Dacă modificarea Constituției va întârzia, asta înseamnă că numirea noului procuror general ar putea avea loc potrivit prevederilor actuale.”
Europa Liberă: Va însemna asta compromiterea reformei?
Vlad Gribincea: „Asta ar putea să însemne că politicienii actuali nu sunt gata să ofere o independență plenară Procuraturii, deși anterior au declarat că o vor face.”
Europa Liberă: Şi un procuror general ales de Consiliul Superior al Procurorilor, apoi propus Parlamentului de speaker, aşa cum a fost până acum, va putea el sau nu din punctul Dvs. de vedere să răspundă principalului scop al acestei reforme – scoaterea acestei instituţii de sub presiunea politică?
Vlad Gribincea: „Ar putea, dar șanse sunt mult mai mici decât dacă numirea procurorului general ar putea să aibă loc într-un proces pur tehnic de investire în funcție de către președinte. Deoarece, atunci când un candidat la funcția de procuror general primul lucru care îl face este să intre în negocieri politice cu deputații într-o societate în care clasa politică este suspectată de un înalt grad de corupție înseamnă, de fapt, că procurorul își pune o bombă sub propria eficiență în calitate de procuror general.”
Europa Liberă: S-a anunţat, dle Gribincea, un concurs la funcţia de procuror general. Şase persoane participă la acest concurs. Inspiră el încrederea cuvenită? Vă întreb în contextul în care există părerea că finalizarea acestui concurs acum, când există un Consiliu Superior al Procurorilor constituit înainte de scoaterea instituţiei de sub influenţa factorului politic, ar însemna, de fapt, mimarea unui proces normal, reformat?
Vlad Gribincea: „Aici sunt două aspecte care urmează a fi abordate. Primul este procedura de selectare a acelui procuror general viitor și aici procedura este destul de transparentă și bună, cea mai transparentă procedură din ceea ce avem noi acum în sistem.
În ceea ce privește data organizării concursului, avem o nouă lege a Procuraturii - această lege a Procuraturii impune schimbări interne în cadrul procuraturii de importanță deosebită. Atunci când avem un procuror general interimar, inevitabil el evită să ia decizii radicale, deoarece mandatul lui este limitat în timp. De aceea, eu cred că din punct de vedere pragmatic Consiliul Superior al Procurorilor era constrâns, de fapt, să organizeze rapid alegerea procurorului general potrivit deja noii legi. Eu cred că este doar o coincidență că alegerea procurorului general are loc în ajun de alegerile prezidențiale și vrem noi sau nu vrem Consiliul Superior al Procurorilor a constrâns să facă aceste alegeri, el nu putea tolera încă un an de zile un interimat în funcția de procuror general. Asta ar însemna, de fapt, că Consiliul Superior al Procurorilor nu se conformează noii legi a Procuraturii.”
Europa Liberă: Dle Gribincea, Dvs. chiar credeți că simpla redistribuire de împuterniciri poate să stăvilească corupția și traficul de influință, pentru că amintiți-vă că și președintele a fost mai întâi ales de popor, pe urmă de Parlament, acum iarăși se alege de popor, dar ce se schimbă, de fapt?
Vlad Gribincea: „Într-adevăr putem avea mecanisme foarte bune cu rezultate
Schimbarea unei legi nu schimbă lucrurile de la sine, dar premiză pentru schimbare creează totuşi. Prin noua lege există mult mai multe șanse să avem un procuror independent...
proaste în cazul în care cei care aleg trișează. Totuși opinia mea este că schimbarea unei legi nu schimbă lucrurile de la sine, dar premiză pentru schimbare creează totuşi. Prin noua lege există mult mai multe șanse să avem un procuror independent decât potrivit vechii legi. Acum deja este rolul presei să monitorizeze acest proces și să critice dur atunci când au loc abateri.”
Europa Liberă: Se va ţine, dle Gribincea, într-o săptămână turul final al alegerilor prezidenţiale. Va veni un nou președinte. Care va fi rolul lui în acest proces de numirea noului procuror general, dacă Constituţia rămâne intactă?
Vlad Gribincea: „Dacă Constituția rămâne intactă președintele nu avea niciun rol în numirea procurorului general, investirea procurorului general în Parlament fiind propusă de către președintele Parlamentului fără președintele țării în genere.”
Europa Liberă: Și dacă se amendează?
Vlad Gribincea: „Dacă se amendează, atunci deja numirea va avea loc de către președinte, iar președintele dobândește anumite competențe în numirea procurorului general, inclusiv refuzul de numire în funcție, atunci când consideră că candidatul nu este compatibil cu funcția sau atunci când constată abateri în procedura de selecție.”
Europa Liberă: Totuși, am auzit în ultimele luni demnitari spunând că vorbim în general despre un rol mai mult simbolic al președintelui în numirea procurorului după reforme.
Vlad Gribincea: „În general președinte nu poate propune candidatura procurorului general. Dar președintele totuși are competențe destul de vaste în acest domeniu, în sensul că el oricând poate refuza investirea unui procuror general când vede anumite deraieri de la regulile general stabilite.”
Europa Liberă: Dar Consiliul are dreptul să vină a doua oară cu aceeași candidatură?
Vlad Gribincea: „Are dreptul să vină a doua oară. Dar eu cred că având în vedere că avem un președinte ales direct cu o pondere politică considerabilă, atunci când președintele va argumenta plenar de ce nu investește prima dată același candidat, eu nu cred că Consiliul Superior al Procurorilor orbește va propune a doua oară acelaşi candidat atunci când președintele are dreptate.”
Europa Liberă: Dle Gribincea, în concluzie am vrea să ne descrieți un proces firesc, așa cum îl vedeți Dvs., cum îl proiectați în timp, ca reforma Procuraturii care s-a inițiat și iată a ajuns se pare că, dacă nu la jumătate aproape pe final de proces, să fie pusă în practică așa cum v-ați imaginat atunci când a început.
Vlad Gribincea: „Eu nu cred că reforma Procuraturii a ajuns nici măcar la jumătate de proces. Multe, foarte multe schimbări încă urmează să aibă loc și lipsa procurorului general în funcție a știrbit serios din această reformă, deoarece o persoană interimară în funcție care aspiră la funcția de procuror
Nu cred că reforma Procuraturii a ajuns nici măcar la jumătate de proces...
general inevitabil va ezita să întreprindă măsuri dureroase, dar necesare. Proiectarea în timp, cred că vom avea un procuror general selectat până la mijlocul lunii decembrie, iar celelalte procese vor depinde deja de modul cum Consiliul Superior al Procurorilor va demara acest proiect și, bineînțeles, de cât de activ va fi Parlamentul sau președintele țării în acest proces. De asemenea, în ceea ce privește schimbările interne, acolo avem mult de lucru încă pe un an, un an și jumătate… în cadrul Procuraturii am în vedere.”
Europa Liberă: Acum înțeleg corect că lucrurile trenează?
Vlad Gribincea: „Aș spune că întârzie.”
