Într-atât de ambiguă s-a dovedit poziția lui Donald Trump în chestiunea NATO, combinată cu revelațiile în legătură cu unul din principalii săi consilieri care a lucrat pentru Viktor Ianukovici în Ucraina înainte de 2014, încât candidatul republicat s-a simțit nevoit să insiste că el este pentru NATO, pentru menținerea Alianței militare transatlantice.
Asta pentru că, din cauza declarațiilor sale fragmentare, se credea la un moment dat că Trump ar dori chiar să scoată SUA din NATO.
Când comparăm cei doi candidați, vedem că Trump este un izolaționist - Clinton se va arăta în schimb mult mai puțin ezitantă decât Obama în a afirma prezența SUA pe toate meridianele. E de presupus așadar că Hillary va avea o poziție mult mai dură decât Obama vizavi de Rusia și de Putin, în vreme ce Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru autoritarul președinte rus.
Hillary Clinton a descris NATO ca pe “una din cele mai bune investiții făcute vreodată de America” - Trump a spus că NATO e o organizație “anacronică”.
Clinton a spus că SUA “vor rămâne umăr la umăr cu aliații europeni, blocând agresiunea rusă în Europa și in alte părți.” - Trump a formulat însă condiții pentru apărarea aliaților europeni, spunând că SUA vor interveni numai dacă acei aliați “își respectă obligațiile vizavi de noi”. E greu de spus ce a dorit Trump să zică cu asta. O interpretare ar fi că foarte puține țări europene din NATO respectă regula de a aloca 2% din Produsul Intern Brut (PIB) apărării.
La fel, Trump a declarat că dacă va câștiga alegerile el este dispus să ia în considerare legalitatea anexarii Crimeei de către Rusia.
Trump a mai spus și că sancțiunile americane impuse Rusiei pot fi anulate. „Vom examina. Da, ne vom uita”, – a spus miliardarul, răspunzând la întrebarea unui jurnalist.
Trump contrazice astfel platforma electorală a Partidului Republican, adoptată la convenția din Cleveland, care se exprima în favoarea menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei.
„Noi, împreună cu aliații noștri, sprijinim conservarea și, dacă este cazul, înasprirea sancțiunilor împotriva Rusiei atâta timp cât suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei nu vor fi complet restaurate, – se arata in platforma partidului. – De asemenea, susținem acordarea ajutorului corespunzător pentru forțele armate ale Ucrainei și o mai bună coordonare cu NATO în probleme de planificare a apărării”.
Chiar dacă Donald Trump și-a mai moderat discursul în legătură cu utilitatea Alianței Nord Atlantice (NATO), el rămâne totuși pe o poziție foarte diferită de cea a rivalei sale Hillary Clinton.
Ba chiar se poate spune că în multe privințe Donald Trump se situează departe de realitate, într-așa măsură încât se poate pune întrebarea dacă el chiar înțelege menirea și funcționarea NATO.
Astfel, Trump a insistat că „NATO ar trebui să intervină în Orientul Apropiat împreună cu noi” pentru a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Asta după ce în alte dăți el pusese la îndoială utilitatea Alianței.
Ceea ce Donald Trump pare să ignore este că deja în luna iulie NATO a acceptat să acorde sprijin aerian și să ofere antrenament și asistență tehnică guvernului de la Bagdad. NATO ajută de asemenea Irakul la strângerea de informații și tot NATO a pus la punct în Irak un program anti-terorism încă din 2004, cu mai bine de un deceniu înainte ca Donald Trump să înceapă să critice Alianța de pe poziția sa de candidat la președinția Statelor Unite.
La un moment dat anul acesta, Trump chiar a sugerat că el ar fi gata să retragă Statele Unite din NATO, pentru că Alianța e „învechită" și „ne costă o avere.”
În iulie, Trump a spus că nu ar fi de acord cu apărarea automată a aliaților, ceea ce, pe fundalul admirației sale declarate pentru Putin, a stârnit indignare și îngrijorare în țările est europene.
Tot el a mai spus că „ar fi bine” ca Washingtonul să aibă relații mai calde cu Rusia.
În contrast cu Trump, Hillary Clinton cunoaște foarte bine funcționarea NATO, mai ales din perioada când era șefa diplomației americane. Luna trecută, Clinton a avertizat că „nu poți să construiești o coaliție insultându-ți prietenii și comportându-te imprevizibil.”
Clinton a promis de asemenea că America își va proteja aliații europeni. „Este o datorie fundamentală ca America să-și țină cuvântul,” a spus ea, contrastând cu fraza lui Trump cum că Statele Unite n-ar trebui să fie „jandarmul planetei."
În confruntarea televizată din 26 septembrie, Hillary Clinton i-a explicat lui Donald Trump ce este articolul 5 al cartei NATO, cel care spune că un atac împotriva unuia din membri este un atac împotriva tuturor.
Acel articol, a spus Clinton, a fost invocat o singură dată în istorie, și anume după atacurile teroriste din septembrie 2001, când aliații NATO au oferit americanilor sprijin pentru intervenția militară din Afganistan, sprijin pe care majoritatea aliaților îl oferă și azi.
În sfârșit, ca și în primăvară, Donald Trump a criticat NATO pentru că nu face mai nimic pentru a combate terorismul. Ulterior avea să spună că a citit un articol din care a aflat că NATO are acum o divizie anti-terorism, dar, a spus el în confruntarea cu Clinton: „asta e pentru că eu am criticat mai devreme NATO”, așa că au fost nevoiți să introducă reforme.
Când comparăm cei doi candidați, vedem că Trump este un izolaționist - Clinton se va arăta în schimb mult mai puțin ezitantă decât Obama în a afirma prezența SUA pe toate meridianele. E de presupus așadar că Hillary va avea o poziție mult mai dură decât Obama vizavi de Rusia și de Putin, în vreme ce Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru autoritarul președinte rus.
Hillary Clinton a descris NATO ca pe “una din cele mai bune investiții făcute vreodată de America” - Trump a spus că NATO e o organizație “anacronică”.
Clinton a spus că SUA “vor rămâne umăr la umăr cu aliații europeni, blocând agresiunea rusă în Europa și in alte părți.” - Trump a formulat însă condiții pentru apărarea aliaților europeni, spunând că SUA vor interveni numai dacă acei aliați “își respectă obligațiile vizavi de noi”. E greu de spus ce a dorit Trump să zică cu asta. O interpretare ar fi că foarte puține țări europene din NATO respectă regula de a aloca 2% din Produsul Intern Brut (PIB) apărării.
La fel, Trump a declarat că dacă va câștiga alegerile el este dispus să ia în considerare legalitatea anexarii Crimeei de către Rusia.
Trump a mai spus și că sancțiunile americane impuse Rusiei pot fi anulate. „Vom examina. Da, ne vom uita”, – a spus miliardarul, răspunzând la întrebarea unui jurnalist.
Trump contrazice astfel platforma electorală a Partidului Republican, adoptată la convenția din Cleveland, care se exprima în favoarea menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei.
„Noi, împreună cu aliații noștri, sprijinim conservarea și, dacă este cazul, înasprirea sancțiunilor împotriva Rusiei atâta timp cât suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei nu vor fi complet restaurate, – se arata in platforma partidului. – De asemenea, susținem acordarea ajutorului corespunzător pentru forțele armate ale Ucrainei și o mai bună coordonare cu NATO în probleme de planificare a apărării”.
Chiar dacă Donald Trump și-a mai moderat discursul în legătură cu utilitatea Alianței Nord Atlantice (NATO), el rămâne totuși pe o poziție foarte diferită de cea a rivalei sale Hillary Clinton.
Ba chiar se poate spune că în multe privințe Donald Trump se situează departe de realitate, într-așa măsură încât se poate pune întrebarea dacă el chiar înțelege menirea și funcționarea NATO.
Astfel, Trump a insistat că „NATO ar trebui să intervină în Orientul Apropiat împreună cu noi” pentru a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Asta după ce în alte dăți el pusese la îndoială utilitatea Alianței.
Ceea ce Donald Trump pare să ignore este că deja în luna iulie NATO a acceptat să acorde sprijin aerian și să ofere antrenament și asistență tehnică guvernului de la Bagdad. NATO ajută de asemenea Irakul la strângerea de informații și tot NATO a pus la punct în Irak un program anti-terorism încă din 2004, cu mai bine de un deceniu înainte ca Donald Trump să înceapă să critice Alianța de pe poziția sa de candidat la președinția Statelor Unite.
La un moment dat anul acesta, Trump chiar a sugerat că el ar fi gata să retragă Statele Unite din NATO, pentru că Alianța e „învechită" și „ne costă o avere.”
În iulie, Trump a spus că nu ar fi de acord cu apărarea automată a aliaților, ceea ce, pe fundalul admirației sale declarate pentru Putin, a stârnit indignare și îngrijorare în țările est europene.
Tot el a mai spus că „ar fi bine” ca Washingtonul să aibă relații mai calde cu Rusia.
În contrast cu Trump, Hillary Clinton cunoaște foarte bine funcționarea NATO, mai ales din perioada când era șefa diplomației americane. Luna trecută, Clinton a avertizat că „nu poți să construiești o coaliție insultându-ți prietenii și comportându-te imprevizibil.”
Clinton a promis de asemenea că America își va proteja aliații europeni. „Este o datorie fundamentală ca America să-și țină cuvântul,” a spus ea, contrastând cu fraza lui Trump cum că Statele Unite n-ar trebui să fie „jandarmul planetei."
În confruntarea televizată din 26 septembrie, Hillary Clinton i-a explicat lui Donald Trump ce este articolul 5 al cartei NATO, cel care spune că un atac împotriva unuia din membri este un atac împotriva tuturor.
Acel articol, a spus Clinton, a fost invocat o singură dată în istorie, și anume după atacurile teroriste din septembrie 2001, când aliații NATO au oferit americanilor sprijin pentru intervenția militară din Afganistan, sprijin pe care majoritatea aliaților îl oferă și azi.
În sfârșit, ca și în primăvară, Donald Trump a criticat NATO pentru că nu face mai nimic pentru a combate terorismul. Ulterior avea să spună că a citit un articol din care a aflat că NATO are acum o divizie anti-terorism, dar, a spus el în confruntarea cu Clinton: „asta e pentru că eu am criticat mai devreme NATO”, așa că au fost nevoiți să introducă reforme.
