Alegerile prezidențiale nu se câștigă cu teme de politică externă, nici în Moldova, dar nici în Statele Unite, care sunt o mare putere. Cu toate acestea, în această campanie electorală americană, Rusia lui Vladimir Putin a fost mereu prezentă: fie datorită atacurilor cibernetice împotriva Partidului Democrat și puse pe seama hackerilor ruși, fie prin declarațiile cel puţin „în doi peri” făcute de candidatul republican Donald Trump, căruia i se atestă o lipsă aproape totală de experiență în politică externă.
Alt subiect de politică externă prezent insistent în campania electorală a fost Siria, și iar legată de rolul Rusiei și încercările acesteia de a se repoziționa în Orientul Mijlociu ca un factor de decizie.
Hillary Clinton, candidata democrată, fost secretar de stat (patru ani) și fostă primă doamnă a Americii (8 ani) are o poziție deosebit de critică față de Rusia președintelui Vladimir Putin.
„Pentru președintele Putin, politica externă are numai câștigători și perdanți. (…) Statele Unite trebuie să fie puternice, dar răbdătoare. Când se poate, trebuie să colaboram cu Rusia, dar trebuie să creăm și alianțe pentru a limita influența negativă a Rusiei”, declara Hillary Clinton în cursul campaniei electorale.
În general însă, Clinton vede în Rusia un adversar, iar în Putin un lider „care ia cu forța tot ce poate”. L-a acuzat în repetate rânduri că-l sprijină pe Donald Trump, și a acuzat Rusia că ar fi coordonat atacurile cibernetice din vară împotriva Partidului Democrat. Hillary Clinton crede că Europa trebuie ajutată să-și reducă dependența energetică de Rusia.
Donald Trump, pe de altă parte, este convins că poate găsi un limbaj comun cu Vladimir Putin: „O să fiu ferm față de Putin, dar nu cred că ar fi ceva mai de dorit decât o Rusie prietenoasă cu care să putem lupta împotriva organizației teroriste a Statului Islamic”.
Cât privește peninsula Crimeea, Trump a declarat că va „analiza” circumstanțele în care a fost anexată de Rusia și, implicit, eventuala ridicare a sancțiunilor impuse Moscovei. Mai ales pentru că nu crede că trupe rusești au intrat în estul Ucrainei, după anexarea peninsulei.
Oricum, este convins că va fi un partener de negocieri mult mai respectat de Kremlin decât sunt Clinton sau președintele Barack Obama.
Viitorul Alianței Nord Atlantice este un alt subiect de politică externă în care cei doi au poziții diametral opuse.
Hillary Clinton vrea să „țină ușile NATO deschise” pentru noi membri și este convinsă că impactul crizei din Ucraina ar fi fost și mai dramatic dacă „țările din Europa Centrală și de Est nu erau membre NATO”.
Pentru fostul secretar de stat, „NATO este cea mai bună investiție făcută de Statele Unite” și a promis că Americă va rămâne alături de aliații europeni „pentru a contracara politica agresivă a Rusiei”.
Candidatul republican Donald Trump crede, pe de altă parte, că mulți aliați NATO „nu contribuie pe măsură, cu bani, politic și cu oameni pentru a compensa costurile imense ale Statelor Unite...”. Și a promis că va convoca un summit NATO, dar si unul cu aliații din Asia, pentru a discuta „aspectele financiare, dar și pentru a reanaliza rolul acestor alianțe, pentru a discuta noi strategii”.
În opinia lui Trump, NATO este o construcție „depășită” din care America s-ar putea retrage dacă partenerii nu-și „măresc cheltuielile militare”.
Oricum, în opinia lui Trump, NATO ar trebui acum să se concentreze pe lupta cu organizația teroristă Statul Islamic.
China, Iranul, Statul Islamic sau încălzirea globală sunt alte subiecte care au ilustrat, în cursul campaniei prezidențiale, diferențele mari dintre cei doi candidați, diferențe de substanță, nu de nuanțe cum era cazul în campaniile trecute.
