Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au lăudat luni progresele făcute de Ucraina, Moldova și Georgia în aplicarea acordurilor de asociere cu UE semnate de cele trei țări și au promis un mai mare sprijin UE pentru integrarea economică cu UE a Moldovei, Ucrainei și Georgiei.
Miniștrii au mai cerut și stabilirea unui calendar concret pentru ridicarea obligativității vizelor cetățenilor Georgiei și Ucrainei, țări din Parteneriatul Estic care au, ca și Moldova, părți din teritoriu separatiste, cu sprijinul Rusiei, ceea ce stârnește reticențele unora din țările membre UE.
A mai fost lăudată și inițiativa țărilor parteneriatului, printre care și Moldova, de a ține recent o reuniune ministerială pe tema economiei digitale.
S-a mai vorbit despre cooperare între UE și țările parteneriatului în domeniul amenințărilor hibride (fără ca Rusia să fie numită) precum și al pazei frontierelor.
Nu s-a discutat oficial despre recentele alegeri din Moldova, acestea fiind considerate o problemă pur internă.
Întrebat ce crede despre alegerea unui candidat promoscovit ca premier al Moldovei, ministrul de externe al Slovaciei, a cărui țară asigură actualmente președinția UE, Miroslav Lajčák, a declarat:
„Mai intâi de toate, aș fi prudent în a eticheta pe cineva ca fiind pro-Moscova sau pro-european. Cred că una din greșelile pe care le-am comis in legătură cu Moldova a fost că am etichetat politicienii și că după aceea am refuzat să vedem că atitudinea lor nu corespundea valorilor si standardelor europene. Apoi, Moldova și politicienii ei vor fi judecați după realizări. Să îi lăsăm timp noului președinte și să-l judecăm prin ceea ce face, nu prin ceea ce spun alții despre el."
La rîndul său, ministrul de externe al Ungariei Péter Szijjártó a spus: „
Sperăm că Moldova va continua pe calea integrării europene. Programul de cooperare in cadrul Parteneriatului depinde de relațiile reciproce, așa că e și in interesul nostru să colaborăm cu noul președinte al Moldovei. Trebuie să respectăm alegerea poporului Moldovei. Au fost alegeri și trebuie să colaborăm cu noul președinte. Pot doar spera că va continua pe calea europeană. Noi căutăm să-l convingem, dar nu ne vom amesteca, asta e sigur."
Principala temă a miniștrilor de externe și ai apărării din UE a fost însă luni atitudinea comună legată de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane.
Parteneriatul estic include implicit și o dimensiune securitară, iar orice diminuare a sprijinului adus de Statele Unite Ucrainei sau Georgiei s-ar răsfrânge și asupra Parteneriatului UE cu cele șase republici foste sovietice (Ucraina, Moldova, Bielorusia, Armenia, Georgia și Azerbaijanul).
De altfel, în privința sancțiunilor impuse Rusiei poziția europeană a rămas neschimbată, în ciuda alegerii lui Trump și a declarațiilor ambigui ale acestuia în legătură cu Rusia.
Europa își va menține sancțiunile, chiar dacă noul șef de la Casa Albă ar dori să le ușureze pe cele impuse de Statele Unite în timpul administrației Obama.
Uniunea Europeană a mai decis luni să pună la punct planurilor de întărire a unor structuri militare și de securitate comune. Această eventualitate a fost invocată pentru prima oară de Franța, în urmă cu exact un an, imediat după atacurile teroriste din Paris, din 13 noiembrie 2015.
Șefa diplomației UE Federica Mogherini a menționat participarea tuturor statelor membre și o cooperare viitoare cu NATO.
„A întări Uniunea Europeană înseamnă în același timp a întări NATO”, a spus Mogherini.
Planurile concrete vor fi prezentate șefilor de stat și guvern la summitul din luna decembrie.
