După turul doi al alegerilor prezidenţiale de duminică din Moldova, Valentina Ursu a vrut să afle de la Kalman Mizsei, fost reprezentat al Uniunii Europene la Chişinău între 2007 şi 2011, cum vede el situaţia din aceste zile din Moldova şi ce sfaturi i-ar putea da socialistului Igor Dodon, considerat câștigător al scrutinului.
Kalman Mizsei: „Este o situaţie foarte complicată, aşa cum e totul în Moldova, de aceea cred ca este important să ne reamintim câteva date de bază. Este complicat pentru că totul pleacă de la decizia foarte stranie a Curţii Constituţionale din martie de a alege președintele prin votul popular. Motivul şi scopul acestei decizii constituţionale complicate a fost să se evite alegerile parlamentare anticipate pe care oamenii le cereau. A fost o idee deşteaptă, o mişcare machiavelică din partea celor care deţin puterea şi, de aceea, unii cetățeni au boicotat aceste alegeri, aceștia fiind în mare dilema, iar alţii au participat la scrutin. Dar trebuie să spunem că aceasta decizie a înlocuit, de fapt, ceea ce populația voia cu adevărat. Cetățenii doreau alegeri parlamentare anticipate într-o tară unde este democraţie parlamentară.
Am văzut că fostul consilier prezidențial pe timpul guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, l-a felicitat în mod ironic pe domnul Plahotniuc pe Facebook. Și eu îi înţeleg sentimentele pentru că acesta a fost un proces foarte clar de manipulare.
Am fost foarte plăcut impresionat să vad un candidat în aceste alegeri care aduce în prim-plan cea mai importantă problemă a Moldovei, şi o pune drept prioritate în programului său electoral, mă refer la actul guvernării și la fenomenul corupţiei, corupţia organizată și guvernarea coruptă. Moldova este o ţară în care din sistemul bancar s-a furat 10 % din venitul naţiunii, ceea ce reprezintă un record mondial, din nefericire. Și Moldova, fiind o ţară săracă, cetăţenii ei vor trebui să suporte această mare fraudă.
Trebuie să vă spun că am fost impresionat să văd campania foarte onesta şi serioasă a Maiei Sandu, care ea însăşi exemplifică ideea de guvernare bună şi reprezintă valorile europene. Maia Sandu, fără prea mari resurse şi în pofida folosirii resurselor administrative, a obţinut rezultate foarte bune.
Vreau să spun şi este de notat că Vlad Plahotniuc l-a făcut pe Marian Lupu sa se retragă în favoarea Maiei Sandu, dar în mod evident canalele de televiziune pe care le controlează Vlad Plahotniuc l-au susţinut cu vehemenţă pe Igor Dodon în mod foarte necinstit, portretizând-o pe Maia Sandu ca fiind ceea ce ea nu este. S-a inventat și povestea că ea ar fi invitat mii de refugiaţi sirieni (în Moldova) şi, desigur, jumătate din populaţia Moldovei, care trăieşte la ţară, a crezut acestei ştiri false.
Aşa că a fost o situaţie complexă, dar partea bună este că, cu Maia Sandu, cu Andrei Năstase, a apărut o mişcare politică foarte puternică, în mod clar şi care vrea să lecuiască Moldova de cea mai gravă boală a ei şi anume corupţia generalizată şi centralizată.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre viitorul relațiilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană? Dacă se va încerca o apropiere mai strânsă de Federaţia Rusă, cum se va comporta Bruxellesul cu puterea de la Chişinău?
Kalman Mizsei: „Este limpede că, atunci când ajungem la geopolitică, apare un lucru interesant şi anume că valorile europene au fost reprezentate cu consecvenţă de Maia Sandu. Și trebuie să spun că nu am văzut în Moldova un politician aşa ca ea până acum, cu asemenea valori puternice şi cu atâta curaj.
Una este să te declari occidental şi cu totul alta este să trăieşti în baza valorilor europene. Şi problema acestor ultimi şase ani a fost că guvernele şi-au pus stindardul european deasupra, dar nu au respectat valorile promovate de UE.
În ceea ce privește Rusia, cu siguranţă, Rusia l-a susținut pe domnul Dodon, pe care îl cunosc şi cu care am lucrat ca reprezentant al Uniunii Europene în Moldova. Dar unele dintre sloganele sale electorale au fost croite special pentru audienţa ruseasca şi pentru Kremlin. Aşa precum cel despre federalizarea Moldovei şi, mai ales, declaraţia despre anexarea Crimeei care a fost foarte nepotrivită şi nefericită.
Dar când cineva ajunge la conducere e mai greu să înfăptuiască aceste promisiuni. Preşedintele în Moldova nu participă prea mult în guvernarea economică, aşa că în campanie se folosesc slogane care nu pot fi neapărat şi puse în practica şi pe viitor vom vedea cum domnul Dodon va acţiona.
Preşedinţia în Moldova, potrivit Constituţiei, este una destul de slabă şi în această configuraţie – Moldova, Uniunea Europeană, Rusia – Uniunea Europeană este de departe o piaţă mai mare decât Uniunea Vamală a Rusiei. Și Uniunea Europeană este de departe cel mai generos finanţator al Moldovei, iar Rusia nu a dat nimic Moldovei, mai de grabă, a luat de la Moldova piaţa sa prin boicotul economic care a fost motivat politic.”
Europa Liberă: Ce rol ar putea să joace preşedintele în soluţionarea problemei transnistrene?
Kalman Mizsei: „Bineînţeles ca sunt câteva lucruri importante care trebuie urmărite. Rusia foloseşte Transnistria ca pe un cârlig cu care să ţină Moldova în zona ei de interes. Și noi ştim asta din Memorandumul Kozak din 2003 care promova principiul federalizării pe care acum îl pronunţă domnul Dodon.
Este important Moldova să negocieze în mod pragmatic problema transnistreană, concentrându-se pe măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Dar să se facă într-un mod foarte principial, să se urmărească propriul interes al puterii de la Chișinău. Orice statut care ar semăna cu Memorandumul Kozak trebuie sa fie evitat. Trebuie negociat pe principii, aşa cum am susţinut şi eu, când am fost reprezentant al Uniunii Europene şi cum susţine Uniunea Europeana. Și anume acordarea de statut special de autonomie, dar nu şi un fel de putere de veto asupra Moldovei, drept pe care îl dădea Memorandumul Kozak în acordul schiță propus atunci Chișinăului.”
Europa Liberă: Ce l-aţi sfătui să facă pe cel de-al cincilea preşedinte al Republicii Moldova?
Kalman Mizsei: „Când discutăm chestiunea transnistreană, o soluţionare a situaţiei trebuie să fie negociată pe principii solide, aşa cum a făcut până acum Moldova, oferind autonomie extinsă regiunii transnistrene şi evitând aceste capcane pe care le-a întins partea rusă în Memorandumul Kozak.
Și, bineînţeles, să continue măsurile de întărire a încrederii, inclusiv pentru companiile transnistrene şi pentru populaţia regiunii, de a beneficia de facilităţile oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi de regimul liberalizat de vize pe care îl are Moldova. În chestiunea transnistreana este esenţial contactul de la om la om, şi de aceea aş vrea să văd mai puţine întâlniri între președintele Moldovei și liderul tiraspolean.
În ceea ce priveşte alte priorități ale președintelui, as vrea să vad, cum și-a propus Maia Sandu şi cum așteaptă întreaga societate, o promovare activă a acelor reforme pe care le aşteaptă şi Uniunea Europeană – adică guvernare curată, justiţie, într-adevăr, independentă, procuratură independentă, şi nu ceea ce avem acum.
Înţeleg, de asemenea, că Maia Sandu încearcă să conteste rezultatele alegerilor şi că va duce cazul în instanţă. Dar ceea ce e important pentru un preşedinte este sa fie „un motor” al reformelor. Și ceea ce ar fi, desigur, important pentru Moldova este că până în 2018, la alegerile parlamentare, să existe o alternativă puternică care să poată sa promoveze dorinţele poporului.
Dezamăgirea moldovenilor este imensă, după entuziasmul din 2009 şi neîncrederea care a venit apoi. Trebuie să constat că am avut dreptate, încă atunci când spuneam că Uniunea Europeană trebuie să pună condiţii clare, dure pentru a-şi acorda sprijinul, mai degrabă, decât sa-şi satisfacă nevoia de a-şi justifica sloganurile. Și mă bucur că acum văd că Uniunea Europeană merge cu tărie în această direcţie.”
