Linkuri accesibilitate

„Îmi doresc să ducem unirea din stradă în instituţiile statului român”


Constantin Codreanu este candidatul pentru diasporă al Partidului Mișcarea Populară la alegerile parlamentare din România care vor avea loc pe 11 decembrie.

El spune că lupta pentru Reunire se duce pe două fronturi, la Chișinău, și la București.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:33 0:00
Link direct

Constantin Codreanu: „A venit timpul ca eu, în calitate de unionist din segmentul civic, să merg pe segmentul politic, pentru că am realizat, după mai bine de cinci ani de activitate în calitate de unionist civic, că a venit momentul şi este cazul să mergem spre politică. În loc să încercăm noi să-i influenţăm pe decidenţii politici să ia o decizie, mai bine mergem noi acolo şi să fim noi acolo care vom lua aceste decizii.”

Europa Liberă: Prima decizie pe care ai vrea să o iei care va fi?

Constantin Codreanu: „Este punctul cheie al programului meu electoral, pe care l-a acceptat întreg Partidul Mişcarea Populară, şi anume, crearea Ministerului Reunificării, pentru că avem nevoie de o instituţie care să se ocupe de acest proiect. Şi aceasta, practic, îmi doresc eu, să ducem unirea din stradă şi de pe pereţi în instituţiile statului român.”

Europa Liberă: S-au făcut nişte estimări şi au arătat că acest cost al reunificării celor două maluri ale Prutului ar fi costisitoare.

Constantin Codreanu: „Costurile nu sunt mici, dar ele pot fi acoperite în 20 de ani, ţinând cont de faptul că vom avea inclusiv fonduri europene care vor putea fi alocate, vor putea fi utilizate în acest sens fonduri europene pe care prin acest Minister al Reunificării noi ne propunem să le utilizăm deja începând cu 2017. Fonduri europene care au, de exemplu, proiecte transfrontaliere pe care comunităţile locale de pe un mal pot să le implementeze cu ajutorul celuilalt mal. Şi atunci când noi vorbim despre un Minister al Reunificării, nu inventăm roata, noi am luat modelul german, un minister similar a existat în Germania federală. Şi vrem să venim cu o strategie concretă, ca să răspundem oamenilor care ne întreabă: „Noi vrem unirea, dar cum o facem?’.”

Europa Liberă: Pe măsură ce se activizează curentul unionist, a început să fie tot mai pronunţată şi ideea celor din Transnistria că trebuie să revină în componenţa Republicii Moldova. Iar pe de altă parte, factorul rusesc tot reacţionează, atunci când în Republica Moldova se vorbeşte despre intensificarea curentului unionist.

Constantin Codreanu: „Este un argument care a fost vehiculat de 25 de ani: „Haideţi să nu vorbim despre unire, că îi trezim pe ceilalţi, îi supărăm pe ceilalţi şi îi activizăm”. Or, vedem că în realitate acest lucru nu este acoperit de argumente solide, pentru că, dacă ne uităm pe ultimele sondaje care au fost date publicităţii şi în Republica Moldova, şi în România, numărul unioniştilor a crescut, este în creştere. Noi, mişcarea unionistă, am reuşit să readucem unirea în spaţiul public şi să mărim cu câteva zeci de procente numărul unioniştilor. Iar dacă vorbim despre potenţiali unionişti sau unionişti latenţi, aşa cum le spunem noi, numărul acestora creşte la peste 50%, în cazul în care noi le explicăm foarte simplu ce înseamnă unirea. Unirea înseamnă salarii mai mari. Unirea înseamnă pensii mai mari. Atunci când vorbeşti cu oamenii chiar din raioanele de nord, acolo unde sentimentele unioniste nu sunt foarte puternice, şi vorbesc din proprie experienţă, oamenii ajung să înţeleagă că nu există altă soluţie. Şi că această divizare de 50/50 pe care am observat-o la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova este, de fapt, un semnal foarte clar că este loc de creştere a sentimentului unionist. Doar că noi avem o problemă în Republica Moldova, această problemă se numeşte expresia politică a unionismului. Am avut lideri care şi-au pierdut credibilitatea şi care au ţinut la minim numărul celor care s-au implicat în politică, în vederea promovării unionismului. Şi acesta este un alt lucru pe care ni-l propunem, să avem un partid în România, PMP, singurul partid unionist, şi un partid pe care să-l creăm după 11 decembrie în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Venirea la putere a unui lider de stânga înseamnă, într-un fel, şi o confruntare cu cel care a zis că va încerca să scoată în afara legii unioniştii. Nu se vor tensiona şi mai mult relaţiile într-o societate divizată precum e Republica Moldova?

Constantin Codreanu: „Igor Dodon reprezintă doar un sfert din populaţia Republicii Moldova, dacă e să ne uităm la numărul celor care l-au votat, statistic.”

Europa Liberă: Dar oficial va fi preşedintele Republicii Moldova.

Constantin Codreanu: „Dar oficial este preşedintele ales al Republicii Moldova. Bine, mai rămâne de discutat fraudele imense care s-au produs. Dar Igor Dodon nu are cum să scoată în afara legii unionismul. Există două partide unioniste în Republica Moldova cu acest statut consfinţit de justiţie, avem articolul 142 din Constituţie, care ne permite să existăm ca unionişti. Avem şi legislaţia internaţională, care ne este favorabilă, Actul final al Convenţiei de la Helsinki 1975, care prevede faptul că frontierele a două state pot fi modificate cu acordul paşnic. Deci, sunt lucruri pe care noi le cunoaştem. Noi nu ne mai temem de nimeni, nici de Igor Dodon, nici de Plahotniuc, nici de Vladimir Voronin, nimeni nu are cum să scoată unionismul în afara legii în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar şi autorităţile de la Kremlin spun că, atât timp cât este viu acest curent unionist în Republica Moldova, e foarte greu de soluţionat problema transnistreană.

Constantin Codreanu: „Problema transnistreană e foarte greu de soluţionat cu şi fără unionişti. Ea nu a avut şi nu are niciun plan de soluţionare bine pus la punct. În acest sens eu îmi propun şi le-am propus şi colegilor de la Partidul Mişcarea Populară că în Parlamentul de la Bucureşti trebuie să existe o comisie parlamentară care să se ocupe cu negocieri, care să se ocupe cu discuţii anume pe acest dosar, pe dosarul unirii, pe dosarul transnistrean. Şi să renunţăm la rusofobia aceasta, care ne este foarte dăunătoare, că suntem rusofobi, dar, dincolo de a fi doar rusofobi, nu facem nimic. Şi trebuie să mergem la Moscova, trebuie să mergem la Berlin, trebuie să discutăm cu partenerii noştri occidentali de la Bucureşti, să spunem foarte clar ce ne dorim, să vedem care sunt posibilele soluţii, pentru că la Chişinău şi la Tiraspol nu se face nimic.”

Europa Liberă: Aceste alegeri prezidenţiale din Republica Moldova au arătat că, totuşi, un preşedinte unionist nu e văzut cu ochi buni. Aveţi o explicaţie?

Constantin Codreanu: „Problema credibilităţii pe care nu o mai au aceşti lideri unionişti, o problemă pe care au semnalat-o mai mulţi colegi de ai noştri din mişcarea unionistă, mulţi unionişti au votat, chiar din primul tur, pentru Maia Sandu, pentru că nu au încredere în aceşti lideri care s-au compromis prin traseul lor politic şi, de fapt, au compromis întreaga idee a unirii. Şi foarte multă lume în această perioadă, inclusiv ieri la Ungheni am avut o întâlnire cu unghenenii, unde am vorbit despre alegerile din 11 decembrie, ne-au întrebat când facem un partid al nostru, când facem un partid unionist cu Traian Băsescu lider oficial sau neoficial.”

Europa Liberă: A propos, Traian Băsescu este aşteptat să vină la Chişinău la finele acestei săptămâni. Care e scopul vizitei?

Constantin Codreanu: „Traian Băsescu, cel mai puternic politician al României postdecembriste şi cel mai iubit politician în Republica Moldova, a reintrat în politică, dânsul candidează la Bucureşti pentru un post de senator şi este într-un turneu prin întreaga ţară. Şi i-am făcut invitaţia să vină şi la Chişinău, pentru că, atunci când am colectat semnături în mijlocul Chişinăului şi am avut un cort cu banner cu Traian Băsescu, foarte multă lume întreba: „Traian Băsescu candidează? Dacă da, îl votez”. O altă declaraţie nebuloasă a lui Igor Dodon, precum că i-ar retrage cetăţenia, Traian Băsescu vine să-i arate că nu se teme nici de Dodon şi că vrea să dea un semnal foarte clar că în Republica Moldova e nevoie de o forţă politică unionistă.”

Europa Liberă: Să vorbim despre o relaţie pragmatică dintre Chişinău şi Bucureşti, pentru că despre aceasta a vorbit şi preşedintele României, Klaus Iohannis. S-au făcut declaraţii şi la Chişinău că ar trebui la baza cooperării moldo-române să stea pragmatismul. Cum trebuie să înţeleagă simplul cetăţean această relaţie pragmatică?

Constantin Codreanu: „Acest lucru noi l-am adus în ultimii cinci ani, când am spus că e bine să vorbim despre lacrima care ne curge de pe obraz, despre cântece, poezii, dar e nevoie să vorbim pragmatic despre ce putem face. Şi în programul meu electoral indic foarte clar că este nevoie de nişte lucruri elementare, şi anume, în cadrul Ministerului Reunificării să existe un departament care să aibă în gestiunea sa un fond de investiţii, care să aducă bani româneşti în Republica Moldova şi care să nu fie utilizaţi doar pentru a asista o grădiniţă, pentru a face un drum sau pentru a reamenaja o bibliotecă. Avem nevoie de un fond de investiţii care să dea bani celor care pot crea locuri de muncă. Şi dau cel mai simplu exemplu, în raionul Teleneşti există un antreprenor care are 10.000 de euro, să zicem, şi care ar vrea să investească într-un proiect de afaceri, o moară. Statul român, prin Ministerului Reunificării, vine cu aceeaşi sumă de bani, vine direct către acest antreprenor, fără a mai merge prin intermediarul care este guvernul de la Chişinău, care, ştim foarte bine, că bagă mâna în aceste fonduri, şi ajută cetăţeanul român cu celelalte 10.000 de euro. Și astfel creând locuri de muncă, creând proiecte de afaceri, statul român dă semnal foarte clar că este gata să susţină Republica Moldova prin implicarea directă în comunităţile locale. Şi acest exemplu, odată văzut în raionul Sângerei, că la Teleneşti se fac bani pe seama investiţiilor româneşti, va fi, cu siguranţă, urmat. Bani româneşti care să producă alţi bani româneşti, pentru ca banii aceştia să rămână și să nu trăim în continuare o tragedie imensă care este în Republica Moldova, exodul demografic imens, când patru oameni pe oră pleacă din acest stat.”

Europa Liberă: Cele două guverne ce pot face mai mult decât s-a făcut până acum?

Constantin Codreanu: „Cele două guverne au făcut foarte multe la nivel de declaraţii, dar nu au ajuns şi la nivel de fapte. Pentru că s-a vorbit de aceste conducte de gaz care să unească cele două maluri ale Prutului, s-a vorbit despre puncte comune de trecere a frontierei, care să stimuleze nu doar persoane fizice care să treacă mai uşor frontiera. Și de fiecare dată acum, mai ales în ultima perioadă, când merg spre Bucureşti, văd cozi imense de tiruri şi acest lucru influenţează negativ inclusiv dorinţa antreprenorilor din Uniunea Europeană să vină în Republica Moldova. Deci, sunt nişte lucruri pragmatice, care pot fi făcute. A propos de pragmatism, noi am mers cu aceste iniţiative la Cotroceni, am avut o întâlnire cu consilierii domnului Iohannis în februarie a acestui an, am vorbit despre toate aceste lucruri, ni s-au făcut nişte promisiuni, dar suntem deja în luna noiembrie şi nimic nu s-a întâmplat. Am cerut acest minister, am cerut un consilier pentru domnul Iohannis pe relaţia cu Republica Moldova, dar nu se întâmplă nimic.”

Europa Liberă: De ce nu ai aşteptat anul 2018, să candidezi pentru alegeri parlamentare din Republica Moldova, dar ai mers la Bucureşti?

Constantin Codreanu: „Îmi doresc să mă implic şi în politica moldovenească. Vreau şi sper să fiu primul cetăţean din Republica Moldova care să fie în ambele parlamente. Şi sub nicio formă faptul că eu voi fi parlamentar de Bucureşti nu înseamnă că renunţ la activitatea mea din Chişinău, ci dimpotrivă, eu o văd ca pe o tribună de la care să pot lansa mesaje unioniste, de la care să pot impulsiona cetăţenii din Republica Moldova să fie unionişti. Pentru că noi în continuare, cei din Republica Moldova, avem acel sindrom al tătucului, al omului care să dicteze de sus. Şi atunci când cineva foloseşte o tribună instituţională să vorbească despre unire, are şanse să aducă mai mulţi susţinători alături.”

XS
SM
MD
LG