Parlamentul de la Chişinău a adoptat astăzi, cu o majoritate de 84 de voturi, modificarea Constituţiei care transferă de la legislativ la şeful statului împuternicirea de a numi Procurorul General. Această modificare era cerută de reforma procuraturii intrată în vigoare încă în luna august şi a devenit posibilă doar după ce pentru ea au votat şi socialiştii. Cu ce miză acest vot?
Grupul parlamentar al socialiştilor s-a opus cu fermitate modelului de reformare a procuraturii prin care majoritatea parlamentară încearcă de câţiva ani să demonstreze că vrea să scoată această instituţie de sub control politic. Socialiştii îi prevesteau acestei reforme un eşec similar celui înregistrat, spuneau ei, şi în alte reforme din justiţie ca, de exemplu, în cea a MAI.
Schimbarea de retorică a intervenit în recenta campania electorală. Într-o dezbatere electorală televizată de acum câteva săptămâni, liderul socialist, Igor Dodon, anunţa pentru prima dată, fără echivoc, că formaţiunea sa va sprijini acest pas cardinal de reformă. Zilele trecute, Igor Dodon a explicat că următorul Procuror General va trebui să finalizeze ancheta într-o serie de dosare de răsunet, cum ar fi delapidarea băncilor sau concesionarea aeroportului internaţional de la Chișinău şi a mai spus că Procurorul General trebuie să fie „independent de sistemul oligarhic și de tranzacțiile interpartinice”. Dar, cel mai important, Igor Dodon afirmă că nu va învesti nici unul din cei șase candidați care și-au depus CV-urile pentru funcția de Procuror General şi că va cere repetarea concursului.
Numai că în înţelegerea majorităţii parlamentare, legea votată astăzi nu-i dă preşedintelui o astfel de putere. Iată, de exemplu, ce spunea astăzi în dezbaterea parlamentară liderul liberal, Mihai Ghimpu:
„De fapt, Consiliul procurorilor numeşte procurorul general. Preşedintele are un rol simbolic. Lumea crede că dacă vine un preşedinte, gata, se schimbă tot. Nu se schimbă nimic.”
La fel, şi speakerul democrat Andrian Candu numea nu demult „simbolic” rolul jucat de preşedinte în numirea procurorului conform noii proceduri.
Vlad Batrâncea este deputatul socialist care a polemizat îndelung cu cei ce înţeleg la fel ca Mihai Ghimpu sau Andrian Candu acest rol, cu următoarele argumente:
„Există principiul de separare a puterilor în stat, există şi voinţa preşedintelui ales şi nu este corect ce se afirmă aici că preşedintele va lua pixul şi va semna ce va vrea cineva. Cu siguranţă, preşedintele va desemna persoana asupra căreia nu planează suspiciuni de corupţie. Mai ales că există decizia CC în acest sens.”
În ciuda acestor polemici prevestitoare de războaie politice aproape iminente, amendamentul a fost votat cu o majoritate rar întâlnită în Parlamentul de la Chişinău, de 84 de voturi.
Dar problema care se pune cu-adevărat, la părerea exerţilor, este legată totuşi de lipsa de încredere că un procuror format de către un sistem profund corupt va putea reforma acest sistem. Întrebarea a sunat astăzi în parlament doar din partea liberal-democraţilor, dar şi ei au votat până la urmă amendamentul.
