Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a declarat că neînțelegerile între el și președintele ales Igor Dodon sunt iminente, dar că ambii trebuie să respecte legea. „Eu nu trebuie să am o relație de prietenie cu președintele, dar și eu și el trebuie să respectăm legea”, a spus Șalaru într-un interviu pentru radio Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu.
Europa Liberă: În ultimul timp aţi vorbit tot mai mult despre o neutralitate nerecunoscută. Avantajează statul? Dezavantajează Republica Moldova această neutralitate pe moment?
Anatol Șalaru: „Neutralitatea noastră cea de toate zilele, care există numai în Constituţie, fiindcă neutralitatea nu este raportul între guvern şi cetăţenii ţării. Neutralitatea unei ţări este pe plan internaţional şi această neutralitate trebuie recunoscută. Pentru a recunoaşte neutralitatea, e nevoie de a îndeplini câteva criterii. Și unul dintre aceste criterii sau o cerinţă fundamentală este ca pe teritoriul ţării care pretinde la statutul de stat neutru să nu existe armată străină.”
Europa Liberă: Rusia a fost ţara care a propus ca Moldova să aibă un articol în Constituţie care să stipuleze această neutralitate. Pe de altă parte, guvernanţii zic că, chiar Rusia este ţara care încalcă această neutralitate, având staţionate trupele în stânga Nistrului. Care e deznodământul?
Anatol Șalaru: „În cazul de faţă, Rusia, prin impunerea acestui articol din Constituţie, a acestui statut, ne-a neutralizat. Ne-a trecut pe linie moartă, deoarece noi nu putem să facem parte din alianţe militare, pe noi nu ne poate apăra nimeni, în caz de conflict militar cu Rusia. Rusia nu respectă niciun fel de reguli. Unica regulă respectată şi acceptată de Rusia este – fără reguli. În relaţiile internaţionale, pe care le promovează acum Rusia, un nou model de relaţii internaţionale, care se bazează pe lipsa de respect faţă de acordurile internaţionale, faţă de suveranitatea şi frontierele altor state, e foarte greu să combaţi sau să lupţi cu această metodă rusească, atunci când tu eşti obligat să respecţi toate regulile. Iar noi trebuie să respectăm statutul nostru de neutralitate, suportând prezenţa unor trupe străine pe teritoriul nostru. Nimeni, nici chiar Rusia, nu a recunoscut neutralitatea noastră. Dacă Rusia ar recunoaşte neutralitatea, ar trebui imediat să-şi retragă armata din Transnistria.”
Europa Liberă: Dacă Republica Moldova ar cere garanţii sau recunoaşterea neutralităţii de la tribuna ONU, s-ar face acest lucru?
Anatol Șalaru: „Eu nu pot prognoza ce va face Rusia în acest caz. Avem modelul Austriei, când după război era armata sovietică în Austria şi atunci Rusia a acceptat să se retragă cu, condiţia ca Austria să-şi declare neutralitatea. Şi toţi aliaţii atunci, marile puteri au semnat, au căzut de acord ca Austria să fie stat neutru, dar condiţia era ca Rusia să-şi retragă armata. Şi atunci Rusia şi-a retras armata. În cazul de faţă, probabil, miza pentru Europa şi pentru Statele Unite ale Americii nu este atât de mare încât să facă presiuni atât de mari asupra Rusiei, ca să-şi retragă armata de aici, mai ales când Rusia este în conflict cu toată lumea.”
Europa Liberă: Din câte îmi amintesc eu, încă în primăvara lui 2014 Partidul Liberal a mers cu o sesizare la Curtea Constituţională ca să fie interpretat articolul 11 din Legea Fundamentală. Dumneavoastră de ce aţi mers la Curtea Constituţională cu acea sesizare?
Anatol Șalaru: „Partidul Liberal a solicitat acest lucru pentru a fi declarată nefuncţională neutralitatea noastră. Şi, în linii generale, există un adevăr aici, fiindcă neutralitatea noastră este nefuncţională, noi nu îndeplinim criteriile. Aceasta înseamnă că, dacă există armata rusă pe teritoriul nostru, atunci noi putem pretinde să fie şi armata NATO sau altă armată pe teritoriul nostru. În cazul în care noi ne apropiem de NATO prin colaborare, care este prevăzută încă de guvernul comunist, a semnat Parteneriatul pentru Pace, alte domenii de colaborare cu ţările membre NATO, aceasta nu înseamnă că ei vor veni cu armata aici, imediat Rusia face declaraţii foarte belicoase la adresa noastră şi ne ameninţă că noi nu respectăm neutralitatea, dar uită să menţioneze că ei au armată aici. Ori şi-au uitat armata în Transnistria şi nu ştiu că este aici, ori pentru ei Transnistria nu mai este teritoriu care aparţine Republicii Moldova, ori au alte interese. Părerea mea este că Rusia nu-şi va retrage armata din Transnistria, atâta timp cât are interes să menţină la foc mocnind conflictul transnistrean. Fiindcă armata rusă din Transnistria este principala piedică în rezolvarea conflictului transnistrean, principala piedică în recunoaşterea de facto şi de jure a neutralităţii noastre şi principala piedică în calea dezvoltării economice a Moldovei şi a vectorului nostru european. Nu vor fi schimbări în Republica Moldova atâta timp cât conflictul transnistrean nu va fi rezolvat.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar există un cadru legal care să arate că Rusia trebuie să-şi retragă armata din stânga Nistrului?
Anatol Șalaru: „Există anumite convenţii, anumite documente semnate cu Rusia, în care se stipula foarte clar care este misiunea acestei armate aici, în Transnistria, şi când trebuie să se retragă. Demult această armată trebuia să se retragă din Transnistria. Şi-au asumat angajamente.”
Europa Liberă: I-am auzit pe demnitari ruşi care spuneau că nu au obligaţiuni astăzi incluse într-un acord juridic cu Republica Moldova referitor la această evacuare.
Anatol Șalaru: „Dacă îi asculţi pe funcţionarii ruşi despre aceasta, bineînţeles că ei vor spune că la rugămintea noastră ei îşi menţin armata în Transnistria şi au rămas aici ca să ne ajute şi să menţină pacea, fiindcă la noi este război. Cum au declarat ultimii doi mari funcţionari din Rusia, că GOTR stă în Moldova ca să asigure pacea, ceea ce este incorect din start, este o teză greşită.”
Europa Liberă: Bilateral există un angajament din partea Federaţiei Ruse? Pe bilateral, între Chişinău şi Moscova?
Anatol Șalaru: „Acordul de la Istanbul, semnat în ’99 şi alte multe documente care prevăd care este statutul acesteia.”
Europa Liberă: Ei spun că prevederile acelui acord au şi expirat.
Anatol Șalaru: „De ce au expirat? De ce nu s-au retras atunci? Ei se află pe teritoriul nostru fără voia noastră. Atunci când începi să găseşti nişte chichiţe – de ce trebuie să stau la tine în casă?... El a intrat la mine în casă şi stă aici, nu vrea să plece şi ne argumentează diferite păreri ale lor, pe care nu le recunoaşte nimeni. Toată lumea ştie că ei trebuie să se retragă, mai ales că armata a 14-a sau GOTR are altă misiune. În conformitate cu toate acordurile, ei trebuie să fie neutri, să nu se implice. Dar ei fac aplicaţii militare, exerciţii militare cu armata a 14-a, participă la diferite activităţi împreună. Ei, practic, sunt implicaţi activ în viaţa politică şi militară din Transnistria.”
Europa Liberă: O înţelegere legală, bilaterală ar trebui să existe? Aceasta vreau să ne spuneţi, un răspuns foarte clar. Un document juridic între Republica Moldova şi Federaţia Rusă ar trebui să existe la acest capitol?
Anatol Șalaru: „Ar trebui să existe. Toate acestea ţin de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, nu este de competenţa Ministerului Apărării. Rusia încearcă astăzi să ne invite pe noi la Ministerul Apărării la diferite negocieri, discuţii, ca să stabilim statutul militarilor în Transnistria. Faptul că ei se află ilegal în Transnistria recunosc şi ei, fiindcă noi nu le permitem rotaţia militarilor, nu le permitem să intre acolo. Ei nu au niciun document legal care ar demonstra că noi le-am permis lor şederea în Transnistria. Noi nu le-am permis să stea în Transnistria. Ei stau ilegal în Transnistria, ei nu pot arăta niciun document semnat de noi, prin care noi ne asumăm angajamentul să-i întreţinem pe nu ştiu câţi ani, să le creăm condiţii, să le dăm teren în arendă ş.a.m.d. Ei se află ilegal acolo, ei nu pot demonstra că sunt legal în Transnistria.”
Europa Liberă: Declaraţii se pot face multe, dar dacă nu există normă legală e foarte greu să crezi că acest lucru se va întâmpla vreodată.
Anatol Șalaru: „Discuţia aceasta este inutilă, atâta timp cât noi pornim de la ideea că ruşii fac ce vor la noi în ţară. Ei se află ilegal, conducerea ţării a cerut de mai multe ori să plece. Ei trebuie să plece, după toate acordurile internaţionale, după toate regulile internaţionale. Ei nu au ce căuta la noi în Moldova. Deci, atunci când ei invocă diferite pretexte toate sunt false.”
Europa Liberă: Această tentativă a dumneavoastră împreună cu partenerii de la Kiev că aţi fi pregătiţi să oferiţi un coridor pentru retragerea armamentului din stânga Nistrului poate avea şi sorţi de izbândă? Domnul Rogozin, vicepremier rus, responsabil de problema transnistreană, a spus că ar trebui să luaţi în calcul şi părerea Moscovei şi Tiraspolului.
Anatol Șalaru: „Părerea Moscovei a fost următoarea, în luna aprilie Gubarev, ambasador cu misiuni speciale al Rusiei, aflându-se în Moldova, a făcut o declaraţie prin care a spus că nu-şi pot retrage armata din Transnistria din cauză că au probleme în Ucraina. Şi atunci eu am decis să-i ajut şi să le rezolv problemele cu Ucraina. Şi am vorbit cu preşedintele Ucrainei, Poroşenko, am vorbit cu ministrul Apărării, am fost invitat şi la Odesa, am discutat. Răspunsul este: „Da, suntem gata să oferim, sub controlul OSCE, sub controlul ONU, sub controlul misiunilor internaţionale, care doresc, să le oferim un coridor prin care armata rusă şi depozitul de armament de la Cobasna să se retragă”. Astăzi Rusia a rămas fără un argument. Acum următorul argument pe care l-au lansat Karasin şi Rogozin este că armata a 14-a menţine pacea. Ei nu ştiu că, de fapt, pacea o asigură misiunea de pacificare rusă, care se află aici împreună cu pacificatorii moldoveni, ucraineni şi transnistreni şi OSCE. Deci, pacea nu este asigurată de cei care păzesc depozitele de la Cobasna şi de cei care fac instrucţiuni şi împuşcă în flalgul american în Transnistria. Zona de securitate o asigură altă misiune, care, la fel, este unică în felul ei în lume. Este un fel de struţocămilă acceptă de Snegur şi de Elţin, prin care cei care au luptat împotriva noastră asigură şi pacea. Fiindcă războiul din ’92 de la Nistru nu a fost între Moldova şi Transnistria, a fost război între Moldova şi Rusia. Şi acordul de pace a fost semnat de Snegur şi Elţin.”
Europa Liberă: Acolo, în stânga Nistrului, se află cel mai mare depozit de arme din Europa de Est, aşa se spune.
Anatol Șalaru: „De muniţie.”
Europa Liberă: El e construit încă de prin anii 1940. Foarte mulţi vorbesc despre riscul care poate să vină de acolo.
Anatol Șalaru: „Este un risc enorm. Specialiştii şi de la OSCE, şi de la alte structuri internaţionale, care au făcut o estimare şi o evaluare a acestui depozit, ei spun aşa: „În caz de o deflagraţie, de o explozie”... Aţi văzut acum la Doneţk a avut loc o explozie într-o fabrică mică de armament şi au murit o sută de oameni. Dar în cazul acesta vor fi afectate 5.000 de kilometri pătraţi, înseamnă o bună parte din Ucraina, Transnistria aproape toată şi o bună parte din Moldova. Acest depozit, evacuarea lui trebuie să fie convenabilă şi în interesul şi al transnistrenilor, şi al nostru, şi al Ucrainei, şi al Rusiei, fiindcă este o sursă de muniţie şi de armament pentru contrabandă, care poate nimeri pe mâinile structurilor criminale. Şi aşa a şi fost. Este o ameninţare pentru mediu, fiindcă se vorbeşte că acolo sunt şi multe substanţe chimice. Este o ameninţare pentru viaţa oamenilor. Majoritatea muniţiei de acolo este expirată şi nu poate fi transportată. În ’98-’99 OSCE şi SUA au propus, au adus aici tehnologii şi utilaj special care permite dezamorsarea, distrugerea lor pe loc. Cele care pot fi transportate, pot fi transportate în Rusia sau unde vor ei. În rest, se distruge pe loc şi se elimină acest pericol. Dar Rusia nu vrea să facă lucrul acesta, fiindcă are în felul acesta un motiv să-şi menţină cei 1.200 de soldaţi GOTR în Transnistria.”
Europa Liberă: De ce e atât de secretizat acest depozit de la Cobasna?
Anatol Șalaru: „Din mai multe considerente. În primul rând, să nu se ştie cât armament a fost dat la transnistreni, cât armament a fost vândut la unii şi la alţii, câtă contrabandă s-a făcut de armament. Nu vor să ştie ce se află acolo. Mai ales că în 2011, din informaţiile pe care le avem noi de la ucraineni, Rusia a adus vreo cinci eşaloane de armament şi de tehnică militară în Transnistria. Eşaloane, care nu au fost supuse controlului din partea ucraineană, că atunci era alt regim în Ucraina.”
Europa Liberă: Autorităţile Republicii Moldova niciodată nu au avut acces acolo ca să vadă, să se convingă ce se întâmplă.
Anatol Șalaru: „Întrebaţi-i pe miniştrii noştri sau deputaţii: au dreptul să intre în Transnistria? Noi nu avem drept de circulaţie în Transnistria. Noi le permitem lor să vină, Şevciuk să zboare de la Chişinău cu charter sau să facă ce vrea, pe când noi nu avem dreptul să mergem în Transnistria.”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că transnistrenii, dar, mai ales, cei de la Moscova vor lupta şi mai aprig pentru a-şi menţine influenţa, dar şi armata în stânga Nistrului, din moment ce autorităţile de la Chişinău, dumneavoastră personal declaraţi că o apropiere de NATO ar fi benefică pentru Republica Moldova. Iar inaugurarea acestui oficiu pentru informare NATO la Chişinău a şi trezit reacţii negative atât la Tiraspol, cât şi la Moscova.
Anatol Șalaru: „La comandă s-au trezit imediat. Fiindcă şi în Moscova există un asemenea oficiu, unde lucrează vreo 150-160 de oameni, există în Tbilisi, există în Ucraina. E un fel de ambasadă care activează peste tot. Nu este o sperietoare. Ei caută sperietori ca să-şi justifice prezenţa lor în Transnistria, au nevoie de duşmani externi. Şi acum au găsit patru funcţionari NATO care vor îndeplini un rol simbolic mai mult aici în Chişinău. Desigur că le trebuie motive să se consolideze şi să ne atace, dar vreau să spun tuturor cetăţenilor noştri că NATO nu are interes să-şi deschidă baze străine în alte ţări. Interesul Statelor Unite ale Americii, al ţărilor membre NATO este ca armata naţională să fie capabilă să se apere, să-şi apere ţara.”
Europa Liberă: De cine să se apere Republica Moldova? Are duşmani militari?
Anatol Șalaru: „Unicul duşman imprevizibil militar este Transnistria, care nu poate fi supusă niciunui control internaţional, activitatea lor nu este supusă unei logici. Noi avem doi vecini, România şi Ucraina, cu care suntem în relaţii foarte bune şi nu există niciun fel de risc sau pericol ca să avem probleme militare cu aceste două ţări. Unica forţă militară incontrolabilă, imprevizibilă, este armata din Transnistria. Nici chiar GOTR, armata rusă care se află în Transnistria, nu cred eu că prezintă pericol pentru noi, deoarece ei se subordonează direct Rusiei şi noi cu Rusia suntem în relaţii paşnice, nu avem război. Dar dacă Rusia vrea să provoace undeva un conflict, îl provoacă fără se te întrebe sau indiferent de acţiunile tale. Acelaşi lucru, când discutam cu mai mulţi, îmi spuneau să nu-i provocăm pe ruşi. Şi întrebarea mea este următoarea: dar sirienii din Alep cu ce i-au provocat pe ruşi, de aceştia bombardează şi omoară oameni paşnici, copii în oraşele siriene?”
Europa Liberă: Între timp, preşedintele Republicii Moldova, domnul Timofti, a şi înaintat Legislativului spre ratificare proiectul de lege cu privire la deschiderea acestui oficiu de legătură al NATO la Chişinău. A reacţionat imediat Igor Dodon, cel care s-a declarat învingător în cursa prezidenţială din 13 noiembrie. Pe viitor ar putea să existe anumite repercusiuni asupra activităţii acestui oficiu?
Anatol Șalaru: „Nu. Dacă este votat de Parlament şi semnat, aprobat de preşedinte, nimeni nu mai poate anula nimic. Fiindcă preşedintele nu poate anula ceea ce a votat Parlamentul. Preşedintele nu poate anula unilateral nimic, nu poate emite un decret fără a fi contrasemnat de prim-ministru. Deci, în cazul dat nu există niciun pericol. Desigur că va încerca foarte mult să speculeze cu aceasta, să facă presiuni foarte mari.”
Europa Liberă: El ar putea să iniţieze un referendum.
Anatol Șalaru: „Da, ar putea. Deşi suntem republică parlamentară, dar preşedintele are suficiente instrumente pentru a bloca activitatea guvernării, a Parlamentului, pentru a încerca să o influenţeze. Şi, din acest punct de vedere, ţinând cont de faptul că are şi un grup parlamentar foarte numeros şi ţinând cont de faptul cine stă în spatele lui, preşedintele Dodon, dacă va fi învestit în această funcţie, el va prezenta un pericol real, un pericol foarte serios în calea noastră spre Uniunea Europeană. Va încerca să blocheze şi implementarea Acordului de Asociere, realizarea foii de parcurs, va încerca să blocheze activitatea Ministerului Apărării şi va încerca să-şi ducă la îndeplinire promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală. Şi nu trebuie subestimat acest preşedinte Dodon. Fiindcă unii zic că se culcă pe o ureche, că nu are prerogative mari. Are suficiente prerogative pentru a-şi duce la bun sfârşit ceea ce şi-a propus.”
Europa Liberă: El, care este considerat un politician pro-rus, a spus, cu diverse ocazii, că se opune apropierii Republicii Moldova de Alianţa Nord-Atlantică.
Anatol Șalaru: „Da. Dar noi avem un acord pe care l-a semnat încă Voronin şi nu cred că poate el să anuleze acest acord – Parteneriatul pentru Pace. Noi suntem în Parteneriat pentru Pace şi suntem de doi ani incluşi în iniţiativa de Defence Capabicity Buliding, consolidarea capacităţii de apărare, care prevede mai multe acţiuni. În primul rând, aprobarea Strategiei securităţii naţionale, Strategiei naţionale de apărare şi Strategia militară, după care ţările membre NATO bilateral, unilateral vor acorda asistenţă şi ajutor tehnic, material Armatei Naţionale, pentru a o dota. Astăzi nimeni nu vrea să vină să moară pentru independenţa Moldovei, nici americanii nu vor, nici ţările membre NATO. Scopul lor este să creeze aici, în Moldova, să avem o armată modernă şi puternică.”
Europa Liberă: Dacă el ajunge la Preşedinţie, va fi comandantul suprem. Vor fi confruntări între dumneavoastră şi dumnealui?
Anatol Șalaru: „Eu nu trebuie să am o relaţie de prietenie cu preşedintele, dar trebuie şi eu să respect legea, şi el. Noi vom discuta numai pe bază de documente oficiale şi pe bază legală. Eu nu cred că am vorbit în viaţa mea vreodată oficial, unul la unul cu Dodon, doar la tribuna Parlamentului când am fost chemat, mi-a făcut două moţiuni de cenzură. Însă eu voi respecta legea. Nu ştiu ce va face Dodon.”
Europa Liberă: Dar admiteţi că aţi putea să aveţi neînţelegeri pe anumite subiecte?
Anatol Șalaru: „Bineînţeles că admit, fiindcă eu sunt pro-NATO, eu sunt unionist, eu sunt pro-UE, el este cu totul altceva. Şi el este unionist, numai cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.”
Europa Liberă: Această polarizare poate să se răsfrângă şi mai mult asupra divizării societăţii moldave.
Anatol Șalaru: „La noi societatea şi aşa este divizată pe criterii geopolitice, de fapt, nu pe criterii politice, fiindcă noi nu avem partide politice în Moldova. Nu există niciun partid doctrinar în Moldova, care să spună că e doctrina clasică de stânga, de dreapta.”
Europa Liberă: Şi atunci alegătorii fac alegerea în funcţie de geopolitică?
Anatol Șalaru: „Da. Aceasta şi a fost, alegerea a fost geopolitică acum.”
Europa Liberă: Republica Moldova are nevoie de armată?
Anatol Șalaru: „Orice ţară neutră cheltuie pentru armată de trei, patru, cinci, şase și de zece ori mai mult decât o ţară care îşi permite luxul de a fi membră a unei alianţe militare. Noi avem nevoie de armată din mai multe considerente. În primul rând, avem o ameninţare militară la Nistru. Ştiu că Dodon vrea să lichidăm armata, aceasta voia şi Voronin când venea de la Putin şi spunea că nu avem nevoie de armată. Armata reprezintă un factor stabilizator. Armata nu produce bunuri, dar armata garantează producerea acestor bunuri, creează condiţii de securitate. Uniunea Europeană nu a apărut pe loc gol. Aceste condiţii pentru a apărea Uniunea Europeană au fost create de NATO, care a asigurat stabilitate, securitate şi pace în această zonă. Dacă nu exista NATO, astăzi nu exista Uniunea Europeană. Noi fără armată suntem expuşi riscului în fiecare zi, un batalion din Transnistria poate veni şi ocupa Chişinăul în şase ore, dacă noi nu avem armată.”
Europa Liberă: Pentru bugetul din anul viitor cât aţi cerut să se aloce armatei din produsul intern brut?
Anatol Șalaru: „Noi avem cu 100 de milioane de lei mai puţin decât am avut în 2016.”
Europa Liberă: Deci, aveţi cât?
Anatol Șalaru: „Mai puţin de 500 de milioane de lei.”
Europa Liberă: De la neînţelegerile care pot să apară între dumneavoastră şi Igor Dodon, să trecem la atmosfera din cadrul Partidului Liberal. Ce se întâmplă acolo?
Anatol Șalaru: „E o atmosferă constructivă.”
Europa Liberă: Aveţi de gând să părăsiţi această formaţiune? Rămâneţi în Partidul Liberal?
Anatol Șalaru: „Eu nu voi părăsi Partidul Liberal, chiar dacă voi fi dat afară din Partidul Liberal. Nu mi-a trecut niciodată prin gând să părăsesc Partidul Liberal. Eu sunt preşedinte fondator. Am fost primul preşedinte al acestui partid, indiferent cum a fost partidul.”
Europa Liberă: Şi cum aţi putea fi dat afară?
Anatol Șalaru: „Mă rog, dacă se ajunge la un congres sau la şedinţa consiliului central, dacă se pune problema la vot să fiu dat afară nu ştiu pentru ce, de fapt, pot fi dat afară din partid. Aceasta nu e o problemă. Oricine poate fi dat afară din partid.”
Europa Liberă: A trebui mai de demult să se producă, poate, un schimb de lider la nivel de partid?
Anatol Șalaru: „Da, trebuia să se producă un schimb de lideri, fără a da cu piciorul în cineva sau fără a fi înlăturat. Dar nu s-a produs. Nu s-a produs, aşa a considerat congresul, fiindcă congresul decide nu decid eu sau altcineva. Eu, la fel, am votat pentru actualul preşedinte.”
Europa Liberă: Dar vocea şi rolul domnului Ghimpu, totuşi, sunt decisive în cadrul formaţiunii.
Anatol Șalaru: „Bineînţeles. El este preşedinte, el este cel care deţine ştampila, el pune semnătura pe documentele oficiale.”
Europa Liberă: Această coaliţie majoritară din Parlament e temeinică?
Anatol Șalaru: „Deocamdată da.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, dacă se purcede la restructurarea guvernului? Vă regăsiţi în următorul cabinet de miniştri?
Anatol Șalaru: „Nu ştiu dacă vor fi schimbaţi miniştrii. Vor fi comasate anumite ministere, am citit în presă, nu ştiu dacă aceasta e varianta finală. Trebuie să vedem, atunci când ni se va propune. Dacă mă regăsesc sau nu, aceasta decide partidul. Vom vedea. Nu se pune problema schimbării guvernului, un nou guvern. Este o reformă internă a guvernului.”
Europa Liberă: Din moment ce se comasează mai multe ministere, oricum, fără portofoliu vor rămâne anumiţi miniştri.
Anatol Șalaru: „Da. Din câte am înţeles, Ministerul Apărării rămâne aşa cum este, nu poate fi comasat cu niciun minister. Dacă se va pune problema să fie schimbaţi miniştrii, atunci vom discuta cine să fie ministru.”
Europa Liberă: Pentru că unele voci spun că ar putea să fie reformatată şi această coaliţie majoritară, să fie excluşi PL-iştii de la guvernare.
Anatol Șalaru: „Eu nu cred în aceasta. Nu cred fiindcă 13 deputaţi nu pot fi, pur şi simplu, trecuţi pe linie moartă în Parlament. Şi nu mai are majoritatea, atunci cu cine va face alianţa de la guvernare? Cu Partidul Socialiştilor? Este exclus.”
Europa Liberă: Sunteţi mulţumit de felul cum se promovează reformele?
Anatol Șalaru: „Guvernul este hotărât să-şi ducă la capăt misiunea şi reformele pe care şi le-a asumat. Şi, într-adevăr, vor fi reforme dure, nepopulare, dar vor fi făcute, fiindcă cineva trebuie să le facă. De 25 de ani se amână reformele de dragul alegerilor, de dragul votanţilor, de dragul unuia sau altuia, dar acum trebuie cineva să şi le asume. Și aceste reforme vor fi făcute. Şi cetăţenii vor simţi, poate nu imediat, dar vor simţi efectul acestor reforme.”
Europa Liberă: Va putea Igor Dodon să provoace alegeri parlamentare anticipate?
Anatol Șalaru: „Atâta timp cât alianţa este puternică, este consolidată, nu va putea provoca.”
Europa Liberă: Ce reproşuri aveţi la adresa actualei guvernări?
Anatol Șalaru: „M-aţi luat pe nepregătite cu această întrebare. Eu cred că actuala guvernare activează într-o perioadă foarte grea şi cu o moştenire foarte grea şi trebuie să se reabiliteze. Deşi actualul guvern nu poartă nicio vină, dar a moştenit şi vina, şi a moştenit problemele, şi a moştenit o situaţie din care se iese foarte greu. Şi eu constat cu satisfacţie că astăzi încrederea cetăţenilor în actualul guvern a început să crească, este în creştere. Şi aceasta îmi dă speranţe. Sunt sigur că în 2018 socialiştii nu vor avea majoritate. Dacă alianţa se va certa, se va destrăma, dacă vor apărea probleme şi dacă aceste reforme nu vor fi duse până la capăt, atunci da, există toate şansele ca în 2018 să fie un Parlament total de stânga şi să fie pus lacăt la frontiera de vest, să nu mai putem pleca nicăieri şi parcursul nostru european să fie blocat aici.”
Europa Liberă: Partenerii din exterior ai Republicii Moldova au recâştigat încrederea în guvernanţi?
Anatol Șalaru: „Parţial. Din discuţiile, pe care le-am avut cu diferiţi demnitari din Europa, parţial ei se simt trădaţi de către Vlad Filat, se simt trădaţi de foştii guvernanţi, atunci când au mers pe la cancelariile europene şi spuneau una, veneau aici şi spuneau alta, mergeau la Moscova şi spuneau cu totul altceva. Şi acum această încredere trebuie recâştigată.”
Europa Liberă: Se doreşte cu adevărat recâştigarea încrederii doar din partea partenerilor occidentali sau şi a celor estici? Mă refer, în primul rând, la Federaţia Rusă.
Anatol Șalaru: „Ca să fim parteneri cu Federaţia Rusă, trebuie să fim prieteni cu ei împotriva tuturor celorlalţi. Fiindcă Rusia nu poate avea, pur şi simplu, relaţii bilaterale cu o ţară, fără a pune condiţii geopolitice. În cazul nostru, Rusia ne-a cerut să renunţăm la Acordul de Asociere, ne-a cerut să renunţăm la multe chestii, la care noi nu putem renunţa. Pentru noi este mai scump parcursul european, decât o simplă relaţie cu Rusia, care astăzi este, mâine ei schimbă iar macazul. Rusia de multe ori şi-a schimbat macazul în relaţiile cu noi şi am avut numai de pierdut. Este o piaţă imprevizibilă, este o guvernare imprevizibilă, este o forţă politică imprevizibilă. Iar noi avem nevoie de o piaţă mare, europeană, de 500 de milioane de cetăţeni, noi avem nevoie de un partener stabil, un partener care ne susţine financiar, care ne ajută şi ne impune, cel mai important, să facem reforme în justiţie, în economie, să aducem aici o economie de piaţă şi să creăm condiţii pentru a veni capitalul străin, investiţiile străine. Atâta timp cât nu avem justiţie funcţională, atâta timp cât există pericolul transnistrizării Moldovei, fiindcă aceasta vrea să facă Dodon, nu vrea să extindă autoritatea Moldovei şi asupra Transnistriei, dar vrea să extindă autoritatea Transnistriei asupra Moldovei. Aceasta este o problemă foarte mare şi foarte gravă. Şi atunci, dacă se va întâmpla chestia aceasta, noi vom rămâne o ţară izolată, un fel de Coreea de Nord în centrul Europei.”
Europa Liberă: Confirmaţi sau infirmaţi zvonul apărut în presă precum că Anatol Şalaru ar putea să ajungă liderul Partidului Naţional Liberal? Mergeţi în altă formaţiune decât PL?
Anatol Șalaru: „Nu merg în altă formaţiune. Poate unii ar vrea ca eu să plec din Partidul Liberal, dar nu voi pleca din Partidul Liberal, oricât şi-ar dori unii. Eu voi rămâne fidel Partidului Liberal şi scopurilor pentru care luptă Partidul Liberal, idealului căruia mi-am consacrat toată viaţa conştientă şi voi rămâne aici, în Partidul Liberal. Cui nu-i place, să-mi spună în faţă ce nu-i place în activitatea mea. Dacă eu, poate, nu am fost un ministru al Apărării bun sau dacă nu am adus un surplus de imagine Partidului Liberal, să mi se spună. Dar, deocamdată, nu am avut niciun fel de obiecţii din partea nimănui. Dimpotrivă, vreau să vă spun că activitatea mea este apreciată şi pe plan internaţional, şi pe plan intern. Şi nici din partea aliaţilor noştri din coaliţie nu am avut niciun fel de reproşuri, fiindcă eu tot ce am făcut, am făcut în conformitate cu legea.”
Europa Liberă: Chiar şi atunci când ziceţi că Moldova trebuie să adere la NATO, nu aveţi reproşuri?
Anatol Șalaru: „De ce să am reproşuri? Eu, în calitatea mea de politician, întotdeauna spun: „Părerea mea este că Moldova trebuie să adere la NATO”. Dar aceasta o decizie pe care o vor lua cetăţenii, nu o iau eu. Se ia decizia prin referendum sau majoritate constituţională parlamentară care votează acest lucru. Dar trebuie anulat articolul din Constituţie referitor la neutralitate şi atunci când noi considerăm că aderăm la o uniune de valori, la o alianţă de valori, NATO nu este o alianţă militară, este o alianţă de valori, atunci noi, cetăţenii, când vor fi conştienţi de acest lucru... Dar cetăţenilor trebuie să le spună cineva acest lucru. Fiindcă Dodon le spune: „Noi trebuie să facem referendum şi să facem confederaţie”, iar eu le spun: „Noi trebuie să facem referendum şi ori să ne unim cu România, ori să intrăm în NATO, fiindcă altă soluţie pe viitor noi nu vom avea”. Dar aceasta e decizia cetăţeanului. Iar politicianul trebuie să vorbească pe faţă, deschis, să spună adevărul cetăţeanului, ca cetăţeanul să ştie ce să aleagă. De aceasta, eu sunt gata să răspund la toate întrebările, să le spun punctul meu de vedere. Şi atunci când am declarat la diferite forumuri internaţionale, eu am spus: „Eu cred că aşa este mai bine. Dar ţara mea este ţară neutră şi nouă nu ni se permite, nu putem adera astăzi la NATO”. Dar eu consider că numai sub umbrela NATO putem supravieţui.”
