Confruntate cu crize mai multe și mai acute ca niciodată, NATO și UE își strâng relațiile. Sunt în total patruzeci și două de măsuri de aprofundare a cooperării care au fost anunțate marți la sediul de la Bruxelles al Alianței Nord-Atlantice de către secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini.
Pornirea în mod concret a cooperării NATO - UE e subiectul principal al reuniunii de două zile de la Bruxelles a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.
După summit-ul de vara trecută de la Varșovia, când au fost trasate liniile directorii ale acestei cooperări, această reuniune care trebuie să ofere concretețe unui proces deja declanșat în șapte domenii de cooperare identificate la Varșovia și care țin, printre altele, de asigurarea securității cibernetice, rezistența țărilor NATO în fața unor războaie de tip hibrid, precum și cooperarea maritimă.
Ceea ce interesează R. Moldova în primul rând la această reuniune e strategia Alianței, aflată deocamdată în stadiul de elaborare, privind stabilitatea de dincolo de granițele sale.
În vecinătatea sa, Alianța e preocupată în acest moment de securitatea a trei zone, iar una din ele, cea estică, vizează și Republica Moldova.
În timp ce Ucraina și Georgia sunt statele din vecinătatea estică care au avansat rapid și substanțial în cooperarea cu NATO pe subiecte de întărire a securității, Republica Moldova a rămas mult în urmă.
Defence Capacity Building, un pachet important de sprijin pentru Moldova, a fost lansat de NATO la un summit anterior celui de la Varșovia, cel din 2014 din Țara Galilor, dar de atunci nu a reușit să se miște mai departe de prima fază, cea de scriere a documentelor strategice vizând apărarea și securitatea.
Republica Moldova a înregistrat totuși și o evoluție pozitivă în cooperarea cu această organizație cu doar câteva zile înainte de ministeriala NATO. Aflat în vizită la Bruxelles, premierul moldovean Pavel Filip a semnat împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg un acord ce face posibilă deschiderea la Chișinău a unui Oficiu de legătură cu NATO similar celor existente deja în Georgia sau Ucraina, proiectat să funcționeze ca un fel de ambasada a Alianței la Chișinău.
Deschiderea Oficiului a trenat aproape un an și jumătate, și după ce a fost anunțată a fost criticată de forțele politice moldovenești ostile apropierii dintre Moldova și NATO, inclusiv de președintele ales, fostul lider socialist Igor Dodon.
Când și-a pus semnătura pe acord, Pavel Filip a dat asigurări că va avea acasă suficient sprijin politic pentru a trece cu succes acordul de toate pricedurile legislative.
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles e importantă în primul rînd datorită contextului politic internațional în care are loc: e prima reuniune NATO de după alegerile prezidențiale americane cîștigate de Donald Trump, și ultima la care participă John Kerry în calitate de șef al diplomației americane.
Chiar dacă Stoltenberg spunea luni, înainte de începerea discuțiilor, că a avut convorbiri telefonice încurajatoare cu noul președinte american, întrebarea despre ce va face Trump, odată instalat la Casa Albă, cu declarațiile sale îngrijorătoare legate de NATO din campania electorală, este una cu răspuns deschis, cel puțin până la următorul summit al Alianței, cel mai probabil din prima jumătate a anului viitor, la care acesta ar trebui în mod clar să participe.
