În ajunul Zilei Internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a inaugurat expoziția „Dreptul la memorie”. Aceasta prezintă materiale istorice și lucrări despre uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Atunci, acolo…la Auschwitz”, „Moartea transformată în proces industrial”, sau „Dosare confidențiale 1939-1945” - sunt doar câteva titluri de carte pe care Biblioteca Națională le-a scos la vedere, pentru a fi răsfoite de vizitatori. Sunt lucrări care vorbesc despre masacrul evreilor în imagini, mărturii, scrisori din lagărele de concentrare și cercetări istorice.
Aliona Grosu, consilier în cadrul Comunității evreiești din Republica Moldova spune că deși s-ar părea că este suficientă informație, Holocaustul continua sa fie o filă din istorie despre care unii cunosc prea puțin. De asta, crede ea, biblioteca este o locație strategică pentru această expoziție:
„Este o istorie comună pe care trebuie să o cunoaștem, să nu admitem negarea acesteia, să nu admitem subiectivități în tratarea subiectului. Am absolvit și eu un liceu din Chișinău, dar vreau să vă zic că, din păcate, până a începe activitatea profesională, prea puțin am cunoscut despre faptul că în Chișinău a existat un Ghetou. Chiar și expoziția de astăzi arată mai mulți autori, pozițiile mai multor cercetători. Putem să discutăm acest subiect, dar nu putem nega faptul că Holocaustul a avut loc și a avut loc inclusiv pe acest pământ.”
Este pentru prima dată când Biblioteca Națională scoate de pe rafturi aceste cărți și studii despre Holocaust. Unele lucrări sunt solicitate de cititori și pe parcursul anului, zice Raisa Melnic, șefa serviciului Programe culturale din cadrul bibliotecii, dar acest lucru nu e suficient.
„Sunt desigur că oameni de știință care cercetează tematica aceasta, au și apărut câteva cărți despre Holocaustul în Moldova. Nu putem spune că stă rând după cărțile acestea, dar oricum circulă prin mâinile cititorilor. Vin oameni de știință, cred că mai mulți de etnie evreiască vin și studiază tema.”
În colecția bibliotecii la tematica Holocaustului sunt câteva ghiduri pentru profesori, sau „suport de curs” așa cum obișnuiesc să numească dascălii materiale suplimentare.
Aliona Grosu spune că pe parcursul Comunitatea evreiască a organizat mai multe seminare pentru cadrele didactice care vor să studieze în complexitate Holocaustul. Ea crede că cinstirea memoriei milioanelor de oameni uciși pentru că erau de altă etnie și discuțiile despre masacrul evreilor îi poate învăța pe tineri să fie mai toleranți și mai responsabili:
„Prea puțin, din păcate, vorbim pe parcursul anului despre comemorarea Holocaustului, a victimelor acestuia. Numerele sunt îngrozitoare la nivelul continentului european, la nivelul țării noastre. Cel mai important pentru noi este de a disemina această informație în rândurile tinerilor pentru a educa o atitudine tolerantă, respect reciproc, pentru a nu admite în nici un caz repetarea unor asemenea atrocități cum au fost cele din timpul celui de-al doilea război mondial.”
Aliona Grosu spune că se discută actualmente despre semnarea unui memorandum cu Ministerul Educației, lucru care ar face posibilă introducerea unor ore suplimentare despre Holocaust la lecțiile de istorie. Reprezentanta comunității evreiești crede că este un obiectiv realist, mai ales după ce în luna iulie a anului trecut legislativul de la Chișinău a adoptat o declarație politică în care se spune că Parlamentul moldovean „condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului”, care „reprezintă o mare tragedie istorică resimțită din plin pe teritoriul Republicii Moldova”.
