Experții Asociației pentru Politică Externă, o organizație neguvernamentală, au criticat astăzi politica externă a președintelui Igor Dodon, și au prezis, la o conferință, că mesajele confuze transmise de acesta nu vor contribui la îmbunătățirea relației cu Rusia, dar pot dăuna intereselor majore ale Republicii Moldova.
Chiar dacă preşedinţia a fost preluată de politicianul cu viziuni pro-ruse Igor Dodon relaţiile Republici Moldova cu Federaţia Rusă nu se vor schimba radical, dimpotrivă s-ar putea chiar înrăutăți, crede analistul Anatol Ţăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. Totuşi, această dualitate a politicii externe, cea pro-rusească promovată de preşedintele Igor Dodon şi cea pro-europeană pe care guvernarea susţine că o îmbrăţişează comportă riscuri majore, mai crede Anatol Ţăranu:
„Un pericol existențial pentru politica externă este desincronizarea apărută după apariţia lui Igor Dodon pe post de preşedinte al Republicii Moldova, când s-au format două centre de promovare a politicii externe, cu competenţe diferite, dar, totuşi, ultima vizită la Moscova a domnului Dodon demonstrează cu elocvență acest fapt. Această desincronizare este foarte periculoasă şi poate să aducă prejudicii foarte serioase securităţii noastre, dar şi în fond relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă.”
Un alt risc major pe care îl vede Anatol Ţăranu ţine de reglementarea politică a conflictului transnistrean. Intenţia cel puţin declarată a preşedintelui Igor Dodon de a impulsiona procesul de reglementare nu este neapărat în beneficiul Republicii Moldova, crede Anatol Ţăranu, întrucât, orice încercare de a obţine în condiţiile actuale anumite progrese se va solda cu federalizarea Republicii Moldova:
„Astăzi nu există premise serioase pentru un progres simţitor pe dimensiunea reglementării politice a conflictului transnistrean. Mai mult, există premise de înrăutăţire foarte serioasă şi de lezare a interesului naţional al Republicii Moldova în ce priveşte reglementarea conflictului. Se cere o anumită îngheţare a procesului de reglementare politică în Transnistria. Încercarea preşedintelui Dodon de a galvaniza acest proces, în condiţiile când nu există premise, inclusiv externe, de reglementare politică în Transnistria, în concordanţă cu interesul nostru fundamental, este mai mult decât o crimă, este o greşeală.”
Aceeaşi îngrijorare a spus că o împărtăţeşte preşedintele Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă:
„Eventuala federalizare a Republicii Moldova în baza mai vechilor principii ale memorandului Kozak va pune capăt oricăror aspirații europene ale Republicii Moldova. Este adevărat că extinderea UE este stopată, dar acest lucru cere din partea noastră, a clasei politice, a societăţii mai multă concentrare, mai mult efort, cere consens ca să implementăm Acordul de Asociere şi să reuşim să convingem partenerii din UE că altă cale decât integrarea în UE nu este.”
Experţii nu exclud că aparentul conflict de viziuni ale ramurilor puterii ar fi, de fapt, o pistă artificială, menită să polarizeze politicul moldovenesc în jurul a două forţe politice majore, cea a preşedintelui socialist şi cea a PD, pilonul actualei guvernări. Ultimul, spun experţii, pare să tragă deocamdată cele mai multe foloase din această situaţie, jucând rolul, aparent, de apărător al intereselor majore ale Republicii Moldova.
