Gheorghe Cojocaru: „Parlamentul actual al Republicii Moldova a devenit de mai mult timp o țintă preferată a unor forțe politice autohtone, fie că este vorba de opoziția parlamentară, fie de cea extraparlamentară. Însuși președintele Igor Dodon este în căutarea unor pârghii constituționale pentru a grăbi dizolvarea instituției legislative și a anunța alegeri generale anticipate. De cealaltă parte, primul ministru Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, susținuți de o majoritate parlamentară, resping ideea anticipatelor și consideră că intenția președintelui de a dizolva legislativul în alte condiții decât cele prevăzute în Constituție este inutilă și inoportună.”
Europa Liberă: Îndărătul polemicii despre vectorul dezvoltării sau prioritățile de guvernare stă, de fapt, miza puterii însăși. Cum credeți, ce ar fi să rezulte din această confruntare, deocamdată, verbală?
Gheorghe Cojocaru: „Este de presupus că această polemică se va încinge tot mai mult. Momentul de vârf al unei confruntări la scenă deschisă va fi, cel mai probabil, momentul în care președintele Dodon va lansa inițiativa sa privind sporirea prerogativelor șefului statului de a dizolva instituția legislativă. Este ușor de bănuit care va fi reacția actualei majorități parlamentare, una de respingere. Dar, de asemenea, din câte se poate înțelege, lucrurile nu se vor opri aici. Și o parte, și alta vor tinde să-și impună propriul punct de vedere, pentru că, așa cum bine spuneați, miza acestei bătălii este puterea însăși.”
Europa Liberă: Parlamentul sau forța motrice a guvernării, la sigur, are un răspuns pregătit pentru tentativa de a reduce din rolul Parlamentului. Care ar putea fi acesta, cum credeți?
Gheorghe Cojocaru: „Întâmplător sau nu, dar în ultimul timp a început să se vorbească tot mai mult despre o inițiativă în curs de elaborare a Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral, și anume de a trece de la un sistem pe baze de liste de partid la unul mixt. Aceasta ar însemna ca din cei 101 membri ai Parlamentului, 51 să fie aleși în continuare pe liste de partid, iar alții 50 – pe circumscripții uninominale. În scurta sa istorie, parlamentarismul din Republica Moldova a cunoscut, în ultimii ani de declin ai fostei Republici sovietice Moldovenești un sistem uninomal, când legislativul de atunci număra 380 de membri, iar ulterior, odată cu adoptarea Constituției din 1994, a experimentat un sistem pe baze de liste de partide.”
Europa Liberă: Dacă un alegător buimăcit ar fi să vă întrebe: este mai bun sau mai rău sistemul mixt, pe care se zice că ar intenționa să îl pună în aplicare Partidul Democrat, ce i-ați răspunde?
Gheorghe Cojocaru: „Niciun sistem electoral în sine nu este nici bun, nici rău. Totul aici depinde de modul în care funcționează realmente un sistem sau altul. Merită să se răspundă limpede și convingător și la întrebarea ce s-ar urmări, în fapt, printr-o eventuală inițiativă de trecere la un sistem electoral mixt. Pe de altă parte, sunt și multe alte aspecte care ar putea fi luate în calcul în cazul unor inițiative de acest fel. De exemplu, ar trebui de dat un răspuns clar dacă societatea își mai poate permite să întrețină un Parlament de peste 100 de deputați sau poate, în condițiile prăbușirii demografice, ca și economice de astăzi, ar fi necesare și oportune și anumite reduceri de personal?”
