La începutul unei săptămâni ce se aşteaptă a fi dominată de o serie de contacte diplomatice moldo-ruse, adjunctul ministrului rus de externe, Grigori Karasin, urmează să ajungă astăzi la Chişinău. Preşedintele moldovean, Igor Dodon, este primit joi, la Moscova, de Vladimir Putin. Discutăm în câteva minute despre fundalul pe care au loc aceste vizite, un fundal creat în special de o notă transmisă zilele trecute către conducerea politică a Federației Ruse de către premierul Pavel Filip și speakerul Andrian Candu, referitoare la tratarea incorectă de către ruși a oficialilor moldoveni. Analistul politic Anatol Ţăranu, în trecut ambasador al Republicii Moldova la Moscova, este invitatul emisiunii noastre.
Europa Liberă: Aș începe discuția noastră, dle Ţăranu, prin a apela la experiența Dvs. mai veche de diplomat. Ce consecințe se pot anticipa a unei astfel de notificări oficiale a ambasadorului rus la Chișinău de către premier, de către speaker, referitor la ceea ce au numit cei doi „tratare incorectă” de către ruși a oficialităților moldoveni?
Anatol Ţăranu: „În primul rând, poate este nevoie să menționăm că o asemenea notificare nu a fost una simplă, nu a fost una trivială. De obicei, când apar anumite momente care cer clarificări, la Ministerul de Externe este invitat ambasadorul țării respective și lui i se înmânează o notă în care este descrisă fabula evenimentului.
De data aceasta oficialitățile de la Chișinău nu s-au limitat la o astfel de acțiune, hai să spunem tradițională, ci a fost nevoie ca ambasadorul să fie invitat practic de către conducerea de vârf a Republicii Moldova în persoana primului ministru și a speakerului Parlamentului asistați de câțiva miniștri. A fost un demers care depășește reacția tradițională în asemenea cazuri a Ministerului de Externe.”
Europa Liberă: Şi având în vedere cele spuse de Dvs., este „un mic război diplomatic” sau totuși „o criză fără precedent” în relația moldo-rusă”? Am citat două aprecieri pe care le-am văzut în rândul comentatorilor?
Anatol Ţăranu: „Mai degrabă trebuie să vorbim despre un incident diplomatic. Nu știu dacă este un război, să vedem, cel puțin ne găsim încă în fază incipientă a acestui eveniment. Viitorul apropiat ne va demonstra cât de gravă este situația și cât de mult au fost deteriorate relațiile moldo-ruse în acest caz.”
Europa Liberă: Dacă vorbim totuși de consecințe care se pot anticipa de pe acum, ne putem aștepta ca Rusia să lanseze „o acțiune represivă, inclusiv sub forma unor amenințări militare subversive”, aşa cum am văzut că anticipează anumiţi analişti?
Anatol Ţăranu: „O reacție cu folosirea pârghiilor militare eu cred că în cazul acesta este exclusă. Cred că este o interpretare foarte exagerată a acestui eveniment.”
Europa Liberă: Deci, să nu exagerăm?
Anatol Ţăranu: „Da. Dar eu cred că asistăm la un moment nevralgic al relațiilor moldo-ruse și, repet, nu prea înțelegem la acest moment cât de departe ar putea să aducă această tensionare și care ar putea să fie consecințele reale ale acestei tensionări.”
Europa Liberă: Dar în ultimul an și jumătate se mergea mai curând spre o îmbunătățire a relației cu Federația Rusă și nu doar între Igor Dodon și Vladimir Putin, dar și între actuala guvernare de la Chișinău și Moscova. Nu vi s-a părut ciudată apariția acestei note totuși pe ce acest fundal, ce s-a întâmplat între timp?
Anatol Ţăranu: „Da, trebuie să recunoaștem că în ultimul timp se întrevedeau anumite elemente ale unei ameliorări a relațiilor interstatale și ceea ce a făcut Chișinăul oficial în acest caz desigur că combate această tendință. De ce s-a întâmplat acest lucru? Este absolut evident că la Chișinău s-a socotit că este nevoie de a interveni destul de brusc, ca să nu spun brutal, și Rusia să fie avertizată. De ce s-a făcut acest lucru? Aici deja sunt mai multe explicații, fiindcă foarte multă informație la acest capitol nu prea avem.”
Europa Liberă: Portalul de limba rusă newsmaker.md a scris, pe surse (cu siguranță ați văzut acest articol), ca la o întâlnire cu ambasadorii occidentali a premierului Filip, care s-ar fi produs înainte de întâlnirea cu ambasadorul rus și înmânarea acestei note, s-ar fi dat detalii mai nuanțate și care parcă aruncă o altă perspectivă asupra acestei notificări. Acest portal a scris că, de fapt, cel pe care o instituție rusă a încercat să-l pună sub „monitorizare internațională”, adică sub monitorizare interpol ar fi fost Vlad Plahotniuc. Ar explica o astfel de speculație acest curaj al autorităților de la Chișinău de a merge cu nota în fața Kremlinului, chiar cu prețul unei crize majore?
Anatol Ţăranu: „Bun, este o explicație care nu poate fi neglijată. Şi în lipsa unor altor informații, desigur că vom fi nevoiți să luăm pe bune această informație. Alta m-a mirat pe mine: că reacția Rusiei a fost una mai mult decât rezervată, foarte prudentă. De obicei, în asemenea cazuri, când există un pretext pentru înăsprirea relațiilor, cu atât mai mult că acest pretext a fost oferit din partea moldovenească, Moscova reacționează foarte energic, uneori brutal, ca să nu spun obraznic. Să ne aducem aminte, de exemplu, despre reacțiile pe care le manifesta Rogozin, viceprim-ministrul Rusiei, în raport cu Republica Moldova. Deseori ele erau la limita bunăcuviinței diplomatice. De data aceasta Moscova a fost foarte reticentă.”
Europa Liberă: De ce, cum credeți, dle Ţăranu?
Anatol Ţăranu: „E o întrebare la care trebuie să căutăm răspunsuri. Eu deocamdată pot să explic acest lucru în felul următor: partea moldovenească s-a încumetat să întreprindă un asemenea demers activ împotriva Rusiei sau în raport cu Rusia fiindcă are după toate probabilitățile un as în mânecă, ca să folosesc o expresie care încă nu prea demult era foarte populară în Republica Moldova.”
Europa Liberă: De exemplu?
Anatol Ţăranu: „Trebuie să căutăm răspunsul la această întrebare inclusiv în textul notei care a fost înmânată ambasadorului rus. Și acolo se vorbește despre faptul că anchetatorii moldoveni, care anchetează cazul „Landromatul rusesc”, adică a spălării celor 22 de miliarde de dolari aici, în Republica Moldova, au avansat și au obținut anumite informații, după toate probabilitățile aceste informații sunt foarte neplăcute pentru anumite figuri sus puse din conducerea Federației Ruse. Altminteri eu, pur și simplu, deocamdată, nu pot să explic de ce rușii reacționează atât de prudent, fără niște manifestări energice.”
Europa Liberă: Nici nu contramandează măcar vizitele și contactele pe care le aveau stabilite. Dar Dle Țăranu, fostul premier Ion Sturza anticipa acum câteva luni că ceva de acest gen se va întâmpla. „Fără un suport extern major, Plahotniuc devine o ţintă uşoară, inclusiv pentru serviciile speciale ruseşti, care pare-se că îl aşteaptă după colţ, dornice de a se răzbuna, după ce s-a întâmplat cu „afacerile” lor în Moldova. Şi pretextul va fi suportul acordat agentului Dodon.” Am citat din acel comentariu al dlui Sturza. Ce credeți?
Anatol Ţăranu: „Figura, persoana dlui Plahotniuc este o temă eternă deja pentru presa moldovenească și este explicabil de ce. Ar putea să se întâmple că anume Plahotniuc este acela care a provocat această înăsprire a relațiilor diplomatice între Federația Rusă și Republica Moldova. Dar știți, este un moment care mă pune pe gânduri: dacă cu adevărat Rusia s-a adresat Interpolului pentru a intenta niște dosare sau a începe urmărirea dlui Plahotniuc în plan internațional, interesul lui Plahotniuc era ca această informație să nu fie vehiculată pe larg în presă, să nu devină o temă de discuții în spațiul public.
Prin demersul pe care l-au întreprins conducătorii de vârf ai Republicii Moldova, invers, tema devine una familiară pentru publicul larg. Repet încă odată: nu putem să excludem totalmente această versiune, ea trebuie să fie în continuare verificată. Dar ar putea să existe și o altă versiune și aici pornesc de la supoziția pe care am expus-o mai sus, și anume că anchetatorii moldoveni au avansat și au obținut anumite informații privind spălarea miliardelor și aici vă atrag atenția asupra faptului că spălarea acelor 22 de miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova nu a adus prejudicii materiale Republicii Moldova, nu sunt banii noștri (da, desigur a adus prejudicii de imagine sistemul judiciar și în fond Republicii Moldova per ansamblu în plan intențional a devenit o temă de discuție în presa internațională datorită acestui caz), dar acești bani au fost extrași din Federația Rusă, ei au plecat în zone offshore, deci Federația Rusă a pierdut 22 de miliarde de dolari.
Eu cred că o informație fierbinte pe această temă, care ar putea să apară în spațiul public ar putea să afecteze foarte grav reputația unor figuri sus puse în conducerea Federației Ruse. Poate prin aceasta se explică acea prudență de care dă dovadă Federația Rusă în interpretarea evenimentelor legate de acest demers diplomatic al Republicii Moldova. Și aici vin la o versiune foarte exotică, aș spune, care ar putea să explice ceva și anume: conducerea actuală, majoritatea parlamentară care conduce republica astăzi este deranjată de faptul că Dodon, președintele Republicii Moldova, tot mai mult și mai mult primește susținerea din partea conducerii politice a Federației Ruse. Și aici se încearcă cumva să se intervină pe această zonă și să fie oprită această intervenție politică în favoarea lui Dodon care undeva chiar e la hotarul intervenției în zona responsabilităților politice.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Ţăranu, unii cred că Partidul Democrat ar avea nevoie acum de antagonizarea relaţiei cu Federaţia Rusă pentru a-şi determina mai ușor partenerii din Vest să le sprijine ideea schimbării sistemului electoral. Ce credeți?
Anatol Ţăranu: „Desigur că în lipsa unor informații mai amănunțite pe acest caz, orice versiune este valabilă și nu poate să fie exclusă din zona analizei politice, deci a comentariului politic. Din acest punct de vedere, putem să presupune și această versiune, repet încă o dată: conducerea Republicii Moldova nu prea ne-a informat, nu a venit cu amănunte în acest caz și o asemenea situație presupune cele mai neverosimile versiuni care pot și trebuie să fie discutate.”
