Controlul mixt moldo-ucrainean pe segmentul de frontieră ce revine regiunii transnistrene este subiectul discuției avute cu ex-ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina Ion Stăvilă, ambasador cu misiuni speciale în cadrul Ministerului de Externe. Diplomatul este de părere că aceste acțiuni vor contribui la stoparea contrabandei și ar putea fi un pas important în vederea soluționării problemei transnistrene.
Europa Liberă: Odată cu începerea activității punctului de control Cuciurgan-Pervomaisk înseamnă că statul Republica Moldova își controlează frontierele?
Ion Stăvilă: „Este pentru prima dată când autoritățile moldovenești vor începe să-și controleze efectiv frontierele sale pe segmentul transnistrean, pe segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene. Și acesta este un succes politico-diplomatic care se datorează, în primul rând, unei bune cooperări între Republica Moldova și Ucraina, dar și cu Uniunea Europeană. Putem să spunem așa: este vorba de un proiect trilateral.”
Europa Liberă: Dar la modul practic cum funcționează acest punct de control? Pentru că, deocamdată, unii privesc cu scepticism sau chiar critic această activitate în comun a vameșilor, grănicerilor din cele două state – Republica Moldova și Ucraina. Mă refer la criticile care vin din partea Tiraspolului.
Ion Stăvilă: „Până în momentul de față Republica Moldova, Chișinăul, nu a controlat, efectiv, acest segment al frontierei. Deci, la niciunul din cele 13 puncte de trecere a frontierei cu statut interstatal și internațional nu au fost prezenți vameșii moldoveni și poliția noastră de frontieră. Dar acum vameșii moldoveni și grănicerii noștri vor fi acolo prezenți și vor lucra cot la cot, umăr la umăr, cu colegii lor ucraineni.”
Europa Liberă: Deci, fluxul de mărfuri, fluxul de pasageri, totul acum este verificat de cele două entități statale?
Ion Stăvilă: „La prima etapă, care ar putea dura vreo șase luni, până la finele acestui an, va fi, să zic așa, o perioadă de acomodare și de monitorizare a fluxului de bunuri, de pasageri, de persoane și de transport, a mijloacelor de transport. Va fi efectuat doar controlul exporturilor efectuate de către cele circa 2500 de companii transnistrene care sunt înregistrate în Republica Moldova și care activează ca agenți economici moldoveni, adică în câmpul legal al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Se monitorizează doar ceea ce iese din regiunea transnistreană?
Ion Stăvilă: „La început, va fi efectuat un control pertinent al bunurilor care vor fi exportate din regiunea transnistreană de către agenți economici, cei 2500.”
Europa Liberă: Dar de ce nu au căzut sub incidență și importurile care se fac pentru această regiune?
Ion Stăvilă: „Pentru ca să nu incomodăm lumea că „uite, s-a instituit acolo un control rigid” și că oamenii simt un disconfort” și așa mai departe.”
Europa Liberă: Blocaj economic, despre asta vorbesc autoritățile tiraspolene atunci când se referă la activitatea comună care se desfășoară începând cu data de 1 iunie la Cuciurgan-Pervomaisk.
Ion Stăvilă: „Atunci când auzim de la Tiraspol declarații de felul că „autoritățile moldovenești, împreună cu cele ucrainene, sprijinite de europeni, vor să instaureze acolo o blocadă economică, o izolare și așa mai departe”, sunt speculații. Sunt speculații curate care au drept scop de a manipula opinia publică, de a induce lumea în eroare, de a speria lumea. Aș putea să demonstrez toate beneficiile, toate avantajele de care se vor bucura oamenii.”
Europa Liberă: Și care sunt aceste avantaje pe care nu le sesizează sau nu vor să le înțeleagă autoritățile de la Tiraspol?
Ion Stăvilă: „Deci, în rezultatul instituirii controlului comun moldo-ucrainean în puctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk vor lucra împreună cot la cot, conform unui principiu care se numește „o singură oprire, un singur ghișeu”. Ceea ce înseamnă că ei ar putea chiar să reducă timpul de control care e necesar acum, care se practică până acum.”
Europa Liberă: Dar ce câștigă regiunea transnistreană din acest control făcut dintre cele două state?
Ion Stăvilă: „Câștigă următorul lucru: în rezultatul instituirii controlului în comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk, prin acest punct de trecere vor putea fi reluate operațiunile de export-import a bunurilor din Transnistria, inclusiv a bunurilor accizabile și a produselor alimentare, adică a produselor de origine vegetală și animală, și a produselor petroliere.”
Europa Liberă: Excludeți contrabanda, înțeleg.
Ion Stăvilă: „Da, lupta cu contrabanda va fi un obiectiv urmărit de mai mult timp și în continuare, credem că și mai mult vor fi eliminate aceste fenomene negative de la frontieră.”
Europa Liberă: Iar pentru cetățeni se asigură calitatea mărfurilor, a produselor.
Ion Stăvilă: „Absolut. Și va fi o calitate a controlului, va fi un control civilizat. Oamenii, deci, vor fi tratați cu respect și, când vorbeam despre avantaje, vreau să spun un lucru care interesează pe toți oamenii de rând, inclusiv din regiunea transnistreană.
Se vorbește că în Transnistria se poate importa bunuri de câte o persoană fizică pentru consum personal în valoare de 1000 de dolari, ori în Republica Moldova prin celelalte puncte este 300 de euro. Deci, este o decizie fermă la Guvern, autoritățile moldovenești vor admite ca persoanele fizice să introducă în această regiune aceste bunuri de consum personal în valoare de 1000 de dolari. În Guvern există deja un proiect de hotărâre prin care se prevede să fie echivalată această sumă, se vorbește de circa 800 de euro. Deci, toți cetățenii moldoveni vor fi tratați la fel și cred că aceasta este, să spun așa, un act de echitate, dar, și de sprijin al populației.”
Europa Liberă: Experții sunt de părere că din cei 25, aproape 26 de ani de independență a Republicii Moldova, orice inițiativă de rezolvare a conflictului transnistrean mai degrabă se solda cu un eșec. Ceea ce se întâmplă începând cu ziua de astăzi, mă refer la activitatea punctelor de control în comun de către ucraineni și moldoveni, înseamnă și o oportunitate a politicii de reintegrare prin această instituire a punctelor de control comun pe segmentul transnistrean?
Ion Stăvilă: „Da, exact, așa înseamnă. În ciuda faptului că exponenții regimului de la Tiraspol încearcă să înspăimânte lumea că situația se va agrava, că procesul de negociere vizavi de reglementarea transnistreană se va complica și așa mai departe, că va apărea o criză de securitate regională – toate acestea sunt speculații. Pentru că ceea ce se va întâmpla în realitate va avea un impact extrem de pozitiv împotriva regiunii.
Iată, bunăoară m-ați întrebat, chiar de la începutul discuției noastre, care este situația pe sectorul transnistrean. Deci, agenții economici care sunt din regiunea transnistreană, care sun în număr de 2500, ei pot să livreze în mod legal, ca agenți economici moldoveni, producția lor peste hotare, inclusiv în Ucraina, în Rusia, în spațiul CSI și în Uniunea Europeană, pe piața europeană. Pentru aceasta ei au nevoie să treacă procedurile vamale în subdiviziunile serviciului vamal al Republicii Moldova, situate pe malul drept al Nistrului.
Adică, dacă un camion se încarcă cu marfă la Tiraspol sau la Râbnița. Acest camion trebuie să vină la Căușeni, de exemplu, în punctul vamal al Republicii Moldova, unde sunt toate cele necesare, pentru ca să fie făcută vămuirea pentru exportul acestei producții peste hotare cu certificate de origine moldovenești, care este un document foarte important, în baza căruia marfa respectivă este tratată conform regimurilor comerciale. Fie că este vorba despre clauza națiunii celei mai favorizate, fie că e vorba despre preferințe comerciale, fie că este vorba despre regim de liber schimb pe care noi îl avem și cu CSI, și cu UE. Dar marfa respectivă trebuie să fie tratată – adică cu taxe vamale, fără taxe vamale, pentru că în regim de liber schimb nu se plătesc taxe vamale. Și în rezultat e vorba de milioane care se acumulează pe conturile acestor companii și în bugetele locale.
În acest fel, după ce se face această vămuire la Căușeni camionul respectiv, dacă merge în direcția porturilor maritime ucrainene de pe Marea Neagră, Odesa sau Iliciovsk, sau în direcția Rusia-CSI, trec prin Palanca și mai departe în direcțiile stabilite. Vă puteți imagina ce distanță lungă de drum trebuie să parcurgă aceste camioane? Și aici numărați – timpul, cheltuiala pentru combustibil și multe alte lucruri care creează disconfort.
Știu din surse din regiunea transnistreană că agenții economici transnistreni au salutat această decizie și au așteptat-o demult. În felul acesta cine poate să demonstreze că crearea posibilității pentru agenții economici transnistreni de a exporta producția lor direct de la Tiraspol spre Cuciurgan și spre Odesa – se scurtează drumul cu mulți kilometri, și controlul în vamă și așa mai departe.”
Europa Liberă: Dle Stăvilă, dar experții care cunosc problema transnistreană spun că linia administrativă a regiunii din stânga Nistrului totuși este „supravegheată”, între ghilimele, de către ofițerii de informații din Federaţia Rusă – sub acoperire diplomatică sau din cadrul GOTR-ului. Ba mai mult, această Zonă de Securitate este împânzită de structuri militare sau paramilitare, separatiste, ceea ce contravine tuturor acordurilor care sunt în vigoare.
Ion Stăvilă: „Prezența militară rusă în regiunea transnistreană are două componente. Prima este GOTR-ul – Grupul Operativ de Trupe Ruse, urmașul fostei armate a 14-a, care se află acolo în regiune în mod ilegal, pentru că autoritățile moldovenești nu și-au dat consimțământul pentru această prezență militară. Partea rusă explică acest lucru prin necesitatea că trebuie de păzit depozitele cu muniții de la Colbasna. Iar pe de altă parte mai leagă această prezență și de procesul de reglementare, de elaborare a statutului.”
Europa Liberă: Chiar îl condiționează, nu doar îl leagă.
Ion Stăvilă: „Sunt două formule – una, că retragerea va avea loc după reglementarea conflictului și altă formulă este – în contextul reglementării conflictului. Și asta este fixat în documente oficiale apropo, acceptate de Federaţia Rusă. Deci, e posibil ca retragerea trupelor ruse să aibă loc în acest context.
Dar este altă componentă a prezenței militare ruse în regiune, și anume – contingentul militar de pacificatori, care se află pe teritoriul Republicii Moldova în mod legal, în baza acordului din 1992 privind încetarea conflictului armat, a ostilităților. Și noi considerăm că operațiunile de menținere a păcii, acest contingent militar de pacificatori a jucat un rol pozitiv la timpul său, dar demult și-a atins obiectivele pe care le-a urmărit. De aceea noi pledăm pentru transformarea acestei operațiuni într-o misiune internațională cu mandatul unei organizații internaționale care ar putea să substituie această operațiune, aceste contingente militare. Și sunt convins că aceasta nu va conduce deloc la agravarea situației, înrăutățirea, apariția unor riscuri și așa mai departe.”
Europa Liberă: Se întrunesc condițiile pentru a se relua negocierile în formatul 5+2, pentru că, de ceva timp, acest mecanism rămâne a fi unul nefuncțional. Aproape doi ani se împlinesc de când negocierile nu se mai poartă în cadrul acestui format, 5+2, iar pe de altă parte există și insistențe din partea unora ca SUA și UE să obțină statut de mediator și nu doar de observatori. Ce părere aveți dumneavoastră aici?
Ion Stăvilă: „Recent, președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul s-au întâlnit cu șefii misiunilor diplomatice implicate în procesul de negocieri în formatul 5+2, am în vedere cinci ambasadori, care au fost toți de față la această întâlnire.”
Europa Liberă: Da, și s-a spus că ar fi o pregătire pentru a se relua negocierile.
Ion Stăvilă: „Exact. Și a fost reiterată voința politică a autorităților moldovenești în contextul măsurii de întărire a încrederii de a identifica soluții pe o serie întreagă de probleme care ne preocupă.”
Europa Liberă: Deci, când se vor întâlni actorii participanți la acest proces de negociere în acest format 5+2?
Ion Stăvilă: „Noi sperăm că aceasta se va întâmpla în vara acestui an, deci, poate luna viitoare. Decizia privind convocarea unei noi reuniuni în formatul 5+2, care ar putea să se desfășoare la Viena, capitala diplomației europene, se va lua în momentul în care vom constata că Chişinăul și Tiraspolul, au convenit asupra unor formule de soluționare a unor probleme, cum ar fi: apostilarea diplomelor transnistrene, restabilirea legăturii telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului, identificarea soluției pentru automobilele cu plăci transnistrene, revenirea la mecanismul de prelucrare a terenurilor agricole de dincolo de traseul din raionul Dubăsari, așa cum a fost în 2006, identificarea unor soluții pentru școlile moldovenești cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
Deci, am formulat aceste chestiuni într-un mod expres și vreau să vă spun că suntem aproape de identificarea unor soluții. E vorba de, să spun așa, un deficit de voință politică pentru că eu simt că suntem foarte aproape bunăoară de restabilirea legăturii telefonice, sunt chestiuni tehnice care sunt la mijloc. Sau chiar de apostilarea diplomelor transnistrene.
Sunt niște chestiuni care țin de interesul oamenilor de rând. Care ar fi, să iau un exemplu, efectul pozitiv al oferirii posibilității tinerilor din regiunea transnistreană să poată să-și continue studiile în universitățile europene, nu numai cele din Federația Rusă unde ei merg de mult timp. Apropo, universități bune – am învățat și eu acolo și pot confirma. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea să meargă la universitățile europene, iar pentru aceasta e nevoie ca pe o diplomă de tip neutru să fie aplicată apostila moldovenească, lucru pe care îl face Ministerul Justiției.
Deci, prin aceste soluții a unor probleme foarte concrete noi atragem în câmpul legal al Republicii Moldova regiunea transnistreană. Asta este reintegrarea țării, reunificarea celor două maluri ale Nistrului, ăsta este scopul procesului de reglementare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Și vă ceream și o părere referitor la schimbarea statutului Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene din observatori în mediatori cu competențe depline.
Ion Stăvilă: „Ar fi un lucru foarte pozitiv și relativ ușor de făcut, având în vedere faptul că și Statele Unite, și Uniunea Europeană stau la masa tratativelor în acest format, împreună cu toți, din 2005. Deci, ei sunt deja prezenți și e vorba doar de un act de voință politică care este unul ușor de făcut.
Pe de altă parte, aceasta ar putea să conducă la sporirea eficienței acestui mecanism prin ridicarea statutului acestor actori foarte importanți, cum este Statele Unite și Uniunea Europeană. Ca statutul lor să fie egalat cu cel al Federaţiei Ruse, Ucrainei și OSCE, toți să fie egali pentru că sunt actori importanți pe care nimeni nu poate să-i neglijeze în ceea ce privește rolul lor în viața internațională.
Și, în cazul nostru, aceasta ar fi un pas foarte pozitiv, având în vedere că conflictul transnistrean, cu care ne confruntăm de mai mulți ani, este unul mult mai ușor de rezolvat decât alte conflicte pe care noi le cunoaștem în alte zone de conflict, în virtutea specificului acestui conflict. Dar asta ar putea să fie tema unei alte discuții a noastre.”
