Modificarea sistemului electoral aduce după sine noi condiții pentru viitorii candidați la funcția de deputat. De exemplu, aceștia vor urma să prezinte așa-numitele caziere de integritate ca să demonstreze că nu sunt în conflict cu legea și că nu au restanțe inclusiv la capitolul declararea averilor. Mai mulți experți anticorupție văd însă în această prevedere o nouă pârghie de presiune asupra concurenților incomozi, mai ales că instituția care ar urma să elibereze aceste certificate este Autoritatea Națională de Integritate, care la un an de la reformare încă nu a reușit să-și aleagă conducerea. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:
Promotorii introducerii cazierului de integritate, deputaţii democraţi, insistă că documentul ar urma să fie o stavilă în calea concurenţilor corupţi, care râvnesc fotoliul de deputat.
Aşa cum prevede legea, cazierul ar urma să fie eliberat de Autoritatea Naţională de Integritate prin care candidatul va demonstra că nu este în conflict cu legea şi nici nu a făcut avere pe căi ilicite.
În repetate rânduri, în cadrul dezbaterilor din parlament a legii privind modificarea sistemului electoral, democratul Sergiu Sîrbu a insistat că prevederea a ţinut cont inclusiv de sugestiile formulate de Comisia de la Veneţia.
Mai mulţi experţi anticorupţie privesc însă cu scepticism utilitatea acestui document, anticipând că acesta va putea fi folosit pentru a bloca, de exemplu, candidaţii incomozi. Expertul Andrei Lutenco, director de programe în cadrul Centrului de Politici şi Reforme, specializat în subiecte de justiţie şi drepturile omului, se întreabă de ce a fost nevoie de un asemenea certificat, în condiţiile în care există Legea cu privire la statutul deputatul în Parlament, care stabileşte foarte clar care sunt incompatibilităţile în raport cu funcţia de legislator:
„Adăugarea altor criterii este foarte problematică, mai ales în condiţiile în care, la moment, Parlamentul nu se ocupă îndeajuns cu problemele de integritate. Recent a apărut o investigaţie care arată că declaraţiile de avere ale deputaţilor nu sunt publicate nici pe site-ul Parlamentului, nici pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate. Mai mult ca atât, nu se răspunde la solicitările jurnaliştilor de a avea acces la aceste documente. În acest caz, avem dreptul să ne punem un semn de întrebare faţă de buna credinţă a celor care propun această reformă, or, nu poţi să ceri pentru viitor o astfel de reformă, atunci când nici măcar acum, cu sistemul existent nu poţi asigura că de integritate se ţine cont în activitatea Parlamentului.”
În loc să impună documente prin care se va verifica integritatea concurenţilor electorali, deputaţii ar trebui să asigure accesul nestingherit al cetăţenilor la informaţii de interes public despre actualii legislatori, continuă expertul Andrei Lutenco, iar controlul integrităţii să îl lase pe seama alegătorilor şi a presei.
Pe lângă utilitatea certificatului, ridică mai multe semne de întrebare şi instituţia care ar urma să-l elibereze – Autoritatea Naţională de Integritate, or, de la începutul anului instituţia a generat atitudini sceptice, în special din cauza modului în care au fost aleşi unii membri ai Consiliului său de Integritate.
În plus, deşi a fost reformată un an în urmă, încă nu a reuşit să-şi aleagă conducerea, prin urmare, procesul de verificare a averii demnitarilor este unul anevoios şi durează suspect de mult. Activistul civic Valeriu Paşa, care a semnat un recent studiu Transparency International cu referire la modificarea sistemului electoral, pune la îndoială buna intenţie a Autorităţii Naţionale de Integritate:
„Deci, este una dintre instituţiile statului controlate politic, ea până acum nu a avut nicio activitate. Predecesoarea ei de drept, Comisia Naţională pentru Integritate, a omorât din faşă sistemul naţional de integritate, persoanele care fac parte din această instituţie nici ele nu sunt pe de parte integre şi profesioniste, deci, este mai curând un instrument de presiune asupra opoziţiei şi pentru mine această instituţie nu este absolut credibilă.”
Experţii cu care am stat de vorbă pun la îndoială că un certificat de integritate „curat” va însemna că viitorul candidat ar avea şi o reputaţie ireproşabilă, or, bunăoară, documentul nu va lua în calcul traseismul politic – un fenomen condamnat de o mare parte a societăţii.
Fostul premier Vladimir Filat, preşedintele Igor Dodon sau chiar democratul Sergiu Sîrbu sunt doar câţiva politicieni care la un moment dat şi-au părăsit formaţiunea „mamă” pentru a trece la alte partide. Cel mai recent episod de traseism politic a fost înregistrat în această primăvară, când un grup de 14 deputaţi care în urmă cu un an au părăsit Partidul Comuniştilor au aderat la fracţiunea parlamentară a democraţilor.
