Ca urmare a modificării sistemului electoral, PPE şi ALDE au cerut instituţiilor UE să „evalueze declinul statului de drept şi standardelor democratice în Republica Moldova” şi „să oprească orice finanţare din partea UE”. În ce măsură asemenea declarații ar putea avea „un impact” asupra livrării cel puțin a primei tranșe din asistența financiară pentru Republica Moldova, de 100 de milioane de euro? O întrebare adresată corespondentului Europei Libere la Bruxelles:
Dan Alexe: „Ar fi foarte dificil, ar trebui în primul rând să se reunească Comisia de Comerț Internațional a Parlamentului European, care este cea a aprobat acordarea de asistență macrofinanciară Moldovei, cele 100 de milioane de euro, și lucrul pare irealist în acest moment, datorită faptului că Parlamentul este în vacanță până în luna octombrie. Pe de altă parte ar merita subliniat, deși sigur, unii își vor freca mâinile auzind asta, în acest moment nimeni nu vrea la Bruxelles să fragilizeze Moldova. Este Ucraina în partea cealaltă; e cunoscută și criza permanentă din Transnistria și în plus, mișcări politice majore nu se vor face până după alegerile din Germania, pentru că nimeni nu dorește o nouă criză în marginea Europei.
Când citim condițiile pe care trebuie să le respecte Moldova, nu găsim nicăieri menționat sistemul electoral și aici socialiștii din Parlamentul European vin cu un argument concret. Sigur că condițiile impuse foarte formal și tehnic Moldovei menționează statul de drept, menționează multipartitismul, asigurarea unui sistem parlamentar multipartid, dar nu găsim nicăieri sistemul electoral. Și se poate intra aici într-o ciocnire juridică permanentă între apărătorii Guvernului moldovean, respectiv socialiștii, și PPE, și liberalii, care ar fi împotrivă, dar încă o dată – nu este realist să ne imaginăm o asemenea discuție înainte de reunirea Parlamentului în toamnă.”
Europa Liberă: Impresia cumva aici, la Chișinău, este că nu există o consecvență în mesajele pe care le trimitea Uniunea Europeană, cel puțin din Parlamentul European către politicienii moldoveni, pentru că, pe de o parte, de exemplu, avem PPE şi ALDE cu aceste declaraţii dure, pe de altă parte, social-democraţii califică drept „periculoase” chemările la pedepsirea Chișinăului pentru schimbarea sistemului de vot. Politicienii moldoveni aleg mesajele pe care să le multiplice zi de zi. Deci, cum ziceam, impresia e că Uniunea Europeană nu este chiar consecventă atunci când trimite mesaje politicienilor moldoveni. Cât de justificată, din punctul tău de vedere, este această impresie, această părere?
Dan Alexe: „Cazul ajutorului financiar către Moldova se reduce la Parlamentul European și pentru moment se reduce la acea Comisie care a aprobat împrumutul. Eu am contactat personal trei parlamentari, cu toții români, ca să fiu sigur că cunosc bine realitatea din Moldova, l-am contactat pe Andi Cristea, de la PSD, cel care a spus că a retrage fondurile ar fi responsabil, și el mi-a spus că, din păcate, pentru moment familiile politice europene, fiecare își sprijină partidul corespondent din Republica Moldova și câtă vreme nu apare o posibilitate de a schimba coaliția de la Chișinău, nici în Parlamentul European nu vor lua măsuri mai solide.
*
Iată ce a declarat Andi Cristea: „Pericolul rămâne în materie de timing şi de rezultate: e foarte important, când faci paşi prea hotărâţi să fii conştient de consecinţe, a propos şi de ameninţările la adresa Acordului de asociere, sau repetarea celor legate de finanţarea europeana. Or pe moment, din păcate pentru toate familiile politice europene, niciun partid afiliat lor, nu poate, în caz de alegeri anticipate, să formeze singur Guvernul. Aşadar, optim e dacă PPE, ALDE şi Social-Democraţii se contrează mai puţin şi cooperează mai mult, transmiţând acelaşi spirit şi cooperare paridelor afiliate din Moldova: e singura modalitate de a pregăti o nouă coaliţie proeuropeană la Chişinău în toamna anului viitor”.
L-am contactat și pe Siegfried Mureșan, purtător de cuvînt al PPE, membru în Comisia Parlamentului European pentru Moldova. Mureșan subliniază că Parlamentul European nu a cerut niciodată pedepsirea Chișinăului, pentru că Moldova continuă să fie văzută ca un partener al Uniunii Europene, și o asemenea relație nu funcționează pe bază de pedepse.
Europarlamentarul român spune însă că a surprins foarte neplăcut la Bruxelles faptul că Moldova nu a luat în seamă recomandările Comisiei de la Veneția, care nu este o instituție a Uniunii Europene, dar care dă niște avize juridice și că guvernul de la Chișinău nu s-a consultat cu toți actorii politici și nici cu societatea civilă, ceea ce poate fi interpretat ca o nerespectare a standardelor democratice. În ce privește Acordul de Asociere, e clar că dacă Moldova nu respectă principiile Acordului [adică exact standardele democratice, n.r.], atunci banii vor fi luați înapoi:
„Stânga ne tot avertizează că nu trebuie să destabilizăm Moldova ca să nu înrăutățim situația. Adevărul e că situația s-a înrăutățit de la sine în ultimele luni de preluare a puterii de către stânga. Nu au reușit să prezinte un candidat credibil la președinție de centru-stânga în alegerile de anul trecut, apoi nu au reușit să sprijine un candidat de centru-dreapta, iar țara are acum un președinte pro-rus pe față.”
*
Europa Liberă: Unii politologi de la Chişinău vorbesc despre o legătură strânsă între Partidul Democrat şi socialiştii moldoveni. În ce măsură se înţelege acest lucru la Bruxelles? Și în ce măsură se înţelege că susţinerea unei guvernări în frunte cu PD înseamnă, de fapt, şi susţinerea indirectă a preşedintelui pro-rus Igor Dodon?
Dan Alexe: „Aici, sigur, parlamentarii români care nu sunt socialiști informează desigur structurile Parlamentului, ale Comisiei și se știe că există o problemă serioasă acolo, chiar și cuplul Dodon-Plahotniuc nu e văzut cu ochi foarte buni, însă toată lumea speră că acest Guvern va ține suficient de mult, până când va putea fi înlocuit cu o coaliție proeuropeană autentică, dar câtă vreme acea coaliție nu este vizibilă pe firmament, mă tem că se va prefera status quo-ul.”
