Asociația Promo-LEX consideră că reforma electorală a fost adoptată fără a se ține cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneția, aceea de a nu schimba sistemul de vot proporțional cu unul mixt. Experții au elaborat o Declarație prin intermediul căreia semnalează deficiențele actului legislativ adoptat de 74 deputați la 20 iulie și reiterează că sistemul electoral mixt are mai multe dezavantaje comparativ cu sistemul proporțional. Valentina Ursu a stat de vorbă cu directorul Programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-LEX Pavel Postică.
Europa Liberă: Reforma electorală votată de 74 de deputați în Parlament a fost și promulgată de către șeful statului. Asta înseamnă că, în 2018, cetățenii Republicii Moldova vor trebui să iasă la vot și să participe în baza sistemului electoral mixt. Imediat după ce legea a fost adoptată, au parvenit reacții din exterior, de la partenerii de dezvoltare care au spus că s-au grăbit legiuitorii să adopte această reformă. Cu referire la modificarea sistemului de alegere a deputaților în Parlament, se pronunță și organizații nonguvernamentale din Republica Moldova. Mai e cazul, dacă legea e promulgată, să se mai regrete că a fost adoptată?
Pavel Postică: „Potrivit studiilor elaborate de Asociația Promo-LEX, dar și recomandărilor Comisiei de la Veneția, se pare că sistemul ales nu este cel mai potrivit pentru Republica Moldova. Ori, sistemul proporțional, cu circumscripții plurinominale și liste deschise de deputați ar fi o soluție mai reprezentativă și mai bună pentru sistemul politic. În cadrul sistemului electoral mixt sunt deficiențe serioase de reprezentativitate a deputaților în Parlament. Chiar și în Declarația pe care am difuzat-o astăzi publicului am atras atenția la faptul că ni se pare un pic eronat ca deputații în Parlament să fie aleși într-un singur tur, în acest fel fiind știrbit din reprezentativitatea lui, pe când alte instituții, cum este președintele, primarii se aleg în două tururi, care nu au, potrivit Constituției, acea reprezentativitate supremă pe care trebuie s-o aibă Parlamentul. Cine are cele mai multe voturi valabile exprimate, acela câștigă alegerile - ia totul sau nimic. Un al doilea aspect legat de reprezentativitate, pentru că asta până la urmă este cel mai fundamental, ține de inechitatea între deputații care vor fi aleși pe circumscripții uninominale și deputații aleși pe lista proporțională. Ori, dacă o să facem niște calcule simple, o să vedem că un deputat pe lista proporțională, la o prezență de circa 50% la alegeri și numărul de alegători pe care-i avem acum în liste – 2 milioane 800 de mii de alegători în listele electorale de bază -, un partid, ca să treacă în Parlament, trebuie să acumuleze vreo 84 de mii de voturi; pentru ca să treacă în Parlament trei deputați. Deci, un deputat ar trebui să colecteze vreo 28 de mii de voturi, pe când doar în circumscripția uninominală prezența în limita de 50% ar fi atât. Un alt aspect pe care l-am remarcat este majorarea excesivă a pragului pentru accederea în Parlament. Tehnic a rămas 6%, dar de facto el a fost majorat de două ori, pentru că, dacă noi o să vedem că cele 84 de mii de voturi 6% din 50% voturi valabil exprimate la un număr de 2 milioane 800 de mii de alegători ar însemna, în baza sistemului vechi, un partid ar fi trecut cu șase deputați, minimum șase deputați. Acum, el va trece doar cu trei deputați, chiar dacă a rămas pragul de 6%, dar de fapt el, practic, a fost majorat de două ori, pe când recomandarea Comisiei de la Veneția a fost din contra să fie diminuat pragul electoral.”
Europa Liberă: S-a micșorat pragul electoral pentru blocuri?
Pavel Postică: „Mă rog, el s-a micșorat un picușor, dar el nu s-a micșorat, el de fapt a crescut la 16%. În termeni matematici, da, el a fost micșorat de la 9% la 8%, dar în realitate el a crescut, practic, de două ori.”
Europa Liberă: După ce a promulgat legea președintele Igor Dodon, el a declarat că va insista cu tot dinadinsul ca din UTA Gagauz-Yeri să fie prezenți în Parlament cel puțin trei deputați. Cum înțelegeți această declarație pe care o face șeful statului?
Pavel Postică: „Eu chiar nu înțeleg această declarație. Ori, și la acest aspect mi-am arătat îngrijorarea. Din punctul nostru de vedere, hotarele circumscripțiilor electorale uninominale, în cazul aplicării sistemului electoral mixt, urmează a fi trasate de Parlament. Ele trebuie să fie stipulate expres în Codul electoral. Ori, Parlamentul a atribuit această competență Guvernului. Și asta înseamnă că definirea hotarelor circumscripțiilor electorale nu va face parte din corpul Codului electoral, ceea ce este alogic. Și doi la mână – atribuția respectivă este oferită Guvernului, care este un organ politic, care reprezintă majoritatea, și nu reprezintă toate forțele politice, cum este Parlamentul.”
Europa Liberă: Credeți că era mai bine că rămână în grija Comisiei Electorale Centrale, ca ea să aibă grijă de croirea acestor circumscripții?
Pavel Postică: „Nu, trebuia…”
Europa Liberă: Pentru că s-a discutat foarte mult și la Comisia de la Veneția acest aspect și chiar a insistat CEC-ul să fie transmise aceste prerogative Guvernului?
Pavel Postică: „Asociația Promo-LEX și-a arătat îngrijorarea și atunci când s-a oferit această atribuție Comisiei Electorale Centrale, și când s-a oferit Guvernului. Noi insistăm pe ideea că hotarele circumscripțiilor electorale trebuie să fie stabilite de Parlament – sau în Codul electoral, sau prin hotărâre a Parlamentului, special ca Anexă la Codul electoral. În baza unei comisii, exact ca și în cazul cum este acum, dar prin decizia Parlamentului, și nu decizia Guvernului.”
Europa Liberă: Pentru cetățenii cu drept de vot din regiunea din stânga Nistrului, cum vor fi făcute circumscripțiile, pentru că și aici multă lume și-a pus mari semne de întrebare, că pot fi croite exact așa cum ar cere buchea și spiritul legii?
Pavel Postică: „Am atras atenția și Parlamentul a ținut cont de recomandările noastre în ceea ce privește deschiderea unei circumscripții separate pentru unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, adică, acolo unde alegătorii din regiunea transnistreană vor vota. Și vor fi deschise secții separate special pentru alegătorii din regiunea transnistreană, fără a crea acele ambuteiaje enorme, acele nemulțumiri, care au fost la ultimele alegeri prezidențiale, atunci când locuitorii din satele de reședință n-au putut vota, pentru că au venit alegătorii din regiunea transnistreană. Deci, pe loc gol se creează niște conflicte etnice și sociale. Și aici, într-adevăr, pornind de la faptul că Parlamentul expres în cod a obligat constituirea circumscripțiilor electorale, este un lucru salutabil.”
Europa Liberă: A devenit mai clar cum vor putea alegătorii din diaspora să-și aleagă deputații în Parlamentul din 2018?
Pavel Postică: „Mai clar. Cel puțin, pe segmentul circumscripțiilor uninominale, Parlamentul a trasat trei zone geografice. Asta ar însemna cel puțin trei circumscripții electorale pentru alegătorii de peste hotarele țării. Deja cum comisia specială va trasa hotarele și cum Guvernul va aproba aceste hotare, vom vedea.”
Europa Liberă: Tot în această declarație, semnată de Promo-LEX, cu referire la modificarea sistemului de alegere a deputaților în Parlamentul din 2018 mi-a atras atenția și un alt aspect: că circa 158 de mii de alegători încă nu au domiciliu și nici reședință. Ce ne puteți spune despre soarta lor în ziua alegerilor?
Pavel Postică: „Asta este o altă problemă, pe care am semnalat-o noi; destul de majoră. Or, o sută și ceva de mii de cetățeni cu drept de vot nu este o glumă. Cel puțin, acestea sunt rezultatele pe care le-a prezentat Comisia Electorală Centrală la 31 martie, adică termen la care urmează să fie anunțate public datele din Registrul de Stat al alegătorilor. Noi avem peste 158 de mii de alegători care nu au nici domiciliu, nici reședință și, corespunzător, Parlamentul nu s-a pronunțat cum vor vota acești oameni, care vor fi criteriile, cum vor fi admiși ei la secțiile de votare. Dacă această problemă va fi rezolvată ca și anterior – prin decizia Comisiei Electorale Centrale -, se pare că vor fi generate iarăși anumite conflicte. Să nu dea Domnul să avem aceleași conflicte, cum am avut în Cimișlia.”
Europa Liberă: Mai e cazul să veniți cu aceste regrete, dacă legea deja… e lege?
Pavel Postică: „În afară de regrete, noi am subliniat faptul că vom veni în continuare și vom semnala orice deficiențe, pe care le vom vedea în legea care deja este adoptată sau în alte proiecte de lege care vor veni să îmbunătățească sau să ajusteze cadrul legal corespunzător. Vom încerca să ne implicăm în toate procesele democratice de revizuire, de ajustare a cadrului legislativ.”
Europa Liberă: Pentru că oricum monitorizați realizarea dreptului de a alege și de a fi ales, indiferent de sistemul de vot care se aplică?
Pavel Postică: „Da, exact. Indiferent de sistemul electoral care va fi aplicat, noi în continuare vom monitoriza procesul electoral, realizarea acestor două drepturi – de a alege și de a fi ales.”
