Directorul Liceului Lucian Blaga de la Tiraspol vorbeşte despre situaţia şcolilor româneşti de peste Nistru şi cum vede el criza transnistreană. „Nu poate o naţiune să moară, nu poate o limbă să piară”, este unul dintre crezurile lui Ion Iovcev.
Europa Liberă: Discutăm în ajunul celei de-a 26-a aniversări de la proclamarea independenței. Se pare că instituțiile de învățământ cu predare în grafie latină au cunoscut cel mai mult ce înseamnă nedreptate, suferință. Dar tot dumneavoastră ați rămas să fiți model pentru cei care cred că atunci când te îneci nu mai este salvare. Ați demonstrat că, luptând, puteți fi și învingători. Cum definiți dumneavoastră acești 26 de ani de independență?
Ion Iovcev: „Instituția noastră, liceul „Lucian Blaga”, și-a început activitatea în aceeași zi cu proclamarea independenței. Și, de fapt, istoria acestui liceu este și istoria țării noastre. Am trecut prin mari și grele încercări, dar, totuși, faptul că am rămas pe aceleași poziții, am avut verticalitate, am avut demnitate și dacă lupți, până la urmă totuși este izbândă. Fiindcă nu poate o națiune să moară, nu poate limba să piară.
Liceul „Lucian Blaga” și-a început activitatea în aceeași zi cu proclamarea independenței...
Trecem noi prin încercări grele, dar, până la urmă, totuși cred că se va vedea lumina și în tunelul nostru. Fiindcă suntem, totuși, în Europa, suntem în centrul Europei, avem acces la internet, mai umblăm și prin lume și mai vedem ce se face. Și clar că trebuie să ne ducem acolo unde e locul nostru, nu numai geografic – în Europa, acolo în lumea civilizată și numai, numai cu România.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim despre realitatea zilei de astăzi și să vedem dacă sunt condițiile favorabile pentru ca să începeți un nou an de studii. Dacă contradicțiile dintre dumneavoastră și administrația tiraspoleană ar putea să se răsfrângă asupra procesului educațional? Dacă ar trebui mai mult să se implice guvernarea de la Chișinău în soluționarea problemelor care apar, cel puțin, periodic. S-a demonstrat acest lucru: că vi s-au pus bețe în roate din partea regimului de la Tiraspol.
Ion Iovcev: „Și nu numai din partea regimului de la Tiraspol. Pe parcursul anilor am avut presiuni mari din partea Chișinăului oficial. Depinde cine era la conducere și care era poziția, fiindcă prea bine să știe că în aceste instituții de învățământ am luptat și apărăm și mai departe tot ce e românesc: limba, istoria, demnitatea neamului. Și presiuni am avut și din partea Chișinăului.
Cum este situația acum? Aparent, parcă e mai bună. Totuși, acest Krasnoselski, mai diplomat ceva, vrea să mai arate: chipurile, uite, e indiferent, toți sunt elevi, toți sunt copii, copiii noștri, dreptul la educație, dreptul școlii la alegerea limbii așa mai departe.
Nu numai din partea regimului de la Tiraspol, dar pe parcursul anilor am avut presiuni mari și din partea Chișinăului oficial...
Dar care sunt condițiile pentru a activa un liceu contemporan, care trebuie să aibă laboratoare, trebuie să aibă sală de sport, trebuie să aibă cantină? Și în ajun de început de an școlar are loc controlul acestor școli din partea Comisiei mixte, din partea Chișinăului și din partea Tiraspolului. Anul acesta, din partea Chișinăului au fost patru persoane, dar din partea Tiraspolului au fost 10-12 persoane la nivel de așa-numit vice-ministru de la ministerul lor de externe. Cu părere de rău, din partea noastră au fost doi reprezentanți de la Ministerul Educației și doi de la stația epidemiologică.”
Europa Liberă: Ce gust are pentru dumneavoastră această independență a statului?
Ion Iovcev: „Să spunem că suntem independenți, nu putem spune, fiindcă noi nu suntem nici suverani. O șesime din teritoriul țării noastre nu e controlat de către autoritățile statului. Deci noi nu suntem suverani, dar independenți – cu atât mai mult. De fapt, nici o țară din lume nu este absolut independentă, fiindcă toate țările sunt legate între ele. Dar independența ar însemna foarte mult și pentru noi. Eu îmi aduc aminte de anii 1991-1992, mișcările acelea, și așteptam că va fi într-adevăr o schimbare. Doar eram unul – un trup și un suflet – toată populația din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Iovcev, acolo, la Tiraspol, crește aceeași generație, dar cu viziuni diferite, pentru că copiii pe care îi învățați dumneavoastră sunt educați în baza unor evaluări democratice, europene, iar alături de ei, semenii lor învață despre o altă patrie, un alt patriotism. Iată, cum vedeți dumneavoastră această generație care se educă diferit?
Ion Iovcev: „Da, într-adevăr, doamnă Valentina, lucrul acesta l-ați observat, și noi, care suntem acolo, simțim pe pielea noastră că este foarte greu, fiindcă tot ce le vorbim noi este în interiorul școlii: limba și despre istorie, despre neam, ce vorbim noi, cum ies în afara școlii – gata, este alt mediu, este mediul acela răutăcios contra tot ce e românesc.”
Europa Liberă: Și nu e numai asta: ei vorbesc altfel despre Republica Moldova.
În Transnistria a crescut o nouă generație, pentru care Republica Moldova este chipul dușmanului numărul unu...
Ion Iovcev: „Acolo a crescut o nouă generație în Tiraspol, în Transnistria, o nouă generație pentru care Republica Moldova este chipul dușmanului numărul unu pentru Transnistria. Și acum nu se observă, dar înainte se observa și din partea copiilor din școlile rusești agresivitatea asta asupra copiilor noștri.”
Europa Liberă: Copii ăștia se întâlnesc, discută împreună, au un interes care să-i unească?
Ion Iovcev: „Copiii noștri sunt izolați. Noi avem, totuși, alte valori. Ne-am obișnuit să fim izolați, fiindcă ei nu ne înțeleg. Suntem mai diplomați și ne-am învățat așa: la rău să nu răspundem cu rău. Dar, totuși, se întâmplă lucrul acesta. Însă sunt și din cei care din școli rusești doresc să-și facă studii la noi. Nu de atâta că tare mare dragoste au de limbă, dar vor să folosească prioritățile pe care le are școala noastră față de celelalte.”
Europa Liberă: Această insistență din partea administrației de la Tiraspol, ca să fie recunoscute diplomele de studii de către Republica Moldova, cum ați văzut-o? Și credeți că o să mai revină autoritățile tiraspolene la acest subiect?
Ion Iovcev: „Colegii mei, directorii și profesorii, suntem categoric împotriva recunoașterilor acelor diplome. Ce înseamnă o diplomă pe care o primește un specialist din Tiraspol? Să spunem în domeniul educației, în domeniul politologiei, în domeniul juridic: ei doar primesc alte studii. Pentru dânșii sunt alte valori, alte educații. Și cum poate să recunoască Republica Moldova diploma unde, de fapt, ei pregătesc oameni care se uită dușmănos la noi.”
Europa Liberă: Dar cine se preocupă de viitorul acelor copii?
Ei dau mare atenție pregătirii copilului ca un apărător al acestei auto-proclamate republici...
Ion Iovcev: „De viitorul acelor copii se ocupă părinții lor. Acolo, să recunoaștem, să punem mâna la inimă, din punct de vedere al patriotismului lor, acela agresiv, ei sunt la înălțime. Ei dau mare atenție pregătirii copilului ca un apărător al acestei auto-proclamate republici. La dânșii se studiază în școli milităria. Ei știu imnul pe de rost, ei cântă imnul acela transnistrean.”
Europa Liberă: Și dumneavoastră vă interzice la 1 septembrie să fie intonat imnul Republicii Moldova?
Ion Iovcev: „Da, întocmai – interzic. Însă nu vin cum veneau înainte în uniforme milițieni, acum vin mai mascați, se strecoară între părinți.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vă mai gândiți sau ați abandonat ideea de a se găsi o soluție durabilă pentru criza transnistreană?
Ion Iovcev: „Pentru criza transnistreană noi putem să găsim o soluție numai cu ajutorul organizațiilor internaționale. Noi nu putem rezolva această problemă și nici n-o s-o rezolvăm. Toate întâlnirile astea pe care le face Chișinăul și Tiraspolul pe care le-a făcut nu au dus la soluționare și cred că n-o s-o soluționeze.
Zona transnistreană este o zonă ocupată, deci să spunem că este ocupată de Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar cu forța nu poți să absorbi această regiune în componența Republicii Moldova. Ei trebuie să dorească această idee de a fi împreună.
Ion Iovcev: „Nu, cu forța noi nu putem. Dar ei n-o să dorească. Ei, de fapt, au toate atributele unui stat. Ei sunt manipulați de către Moscova și ei sunt niște marionete. Ei niciodată n-o să cedeze. Dar cred că e bună ideea asta, ca să fie ascultat la 12 septembrie, pare-mi-se, întrebarea retragerii trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. O să fie la Organizația Națiunilor Unite. Eu am citit în presă.”
Europa Liberă: Republica Moldova a depus o scrisoare în care cere evacuarea trupelor rusești.
Ion Iovcev: „A depus o scrisoare în care cere evacuarea trupelor. Eu cred că nici ONU n-o să rezolve problema asta, dar cred că ar trebui, totuși, zona asta transnistreană chiar izolată.”
Europa Liberă: Păi, dumneavoastră care ziceți că sunteți izolați, nu vă place termenul acesta, iar să impui această izolare pentru alți cetățeni?
Noi am trăit cu școlile în condițiile astea de izolare și știm cum e...
Ion Iovcev: „Dar ei au declarat, au țara lor, luați și trăiți. În partea aceea – Ucraina, în partea asta – Republica Moldova, ce vor ei? Și noi avem legile noastre. Vreți să trăiți – trăiți rezervați, să vedem cum o să vă fie. Noi am trăit cu școlile în condițiile astea de izolare și știm cum e.
De ce trebuie să se folosească de tot ce are Republica Moldova? Merg prin aeroportul din Chișinău. Spuneți, vă rog, cum eu să privesc faptul că Șevciuk e în Chișinău, Ștanski e în Chișinău – care veneau în școală și își bătea joc de noi: intra în școală și, așa, cu ironie se uita la mine. Și, iată, acum își caută azil politic în Chișinău.
Cum eu pot să cred? Mâine-poimâine o să vină Krasnoselski și, iarăși, el o să fie primit bine și frumos. Eu încep să mă gândesc că ceva nu-i curat aici.”
Europa Liberă: Krasnoselski sau Smirnov?
Ion Iovcev: „Și Smirnov.”
Europa Liberă: Dar de ce credeți că nu e ceva curat la mijloc?
Ion Iovcev: „Sunt niște interese, cred.”
Europa Liberă: Ale cui?
Ion Iovcev: „Ale unora din Chișinău și ale acelor din Tiraspol.”
Europa Liberă: Și ele se intersecteze?
Ion Iovcev: „Se intersectează. Nu deschid toate parantezele, ceea ce mai aud și eu. Sunt niște lucruri. Au interese.”
Europa Liberă: Deci, cineva are capital politic, capital financiar?
Ion Iovcev: „Mai mult financiar, cred, mai mult e financiar. Dar pe mine mă interesează altceva. Noi suntem cetățeni ai Republicii Moldova. Toți copiii, toți profesorii, toți elevii aceia și toți părinții suntem cetățeni ai Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să apere acești cetățeni, trebuie să apere aceeași copii, trebuie să le creeze condiții normale.
Republica Moldova trebuie să apere acești cetățeni, trebuie să apere aceeași copii, trebuie să le creeze condiții normale...
Banii ăștia care se duc în vânt pentru chirie, eu nu știu unde se duc banii ăștia. 600 de mii de lei plătește Ministerul Educației, Guvernul Republicii Moldova pentru chiria acelei clădiri din 1952 care demult a fost răscumpărată.”
Europa Liberă: Și banii se duc în bugetul…
Ion Iovcev: „Se duce în bugetul orașului. Dar a mai controlat cineva unde se duc banii ăștia?”
Europa Liberă: Dar cu acești bani, de când îi plătiți chiria, ați fi putut face alte sedii.
Ion Iovcev: „Da, păi, se putea de făcut un sediu normal, mare. Noi activăm pe baza unui punct din contract, că dacă niciuna din părți n-are pretenții, putem să continuăm. Mâine-poimâine pot să spună că „gata! Ei nu mai vor să…”
Europa Liberă: Și atunci rămâneți…
Ion Iovcev: „Și noi atunci rămânem… Deci, noi suntem ostatici. În orice moment poate să fie presiune. Nu vreau să spun multe, fiindcă, câteodată, când vorbești, le dai idei celor din Tiraspol.”
Europa Liberă: Care vă sunt regretele cele mai mari la acești 26 de ani de independență? Și mai ales că această vârstă corespunde și cu instituția pe care o conduceți.
Ion Iovcev: „Cele mai mari regrete sunt că politicienii noștri n-au verticalitate și demnitate. N-au ideea ceea națională, interesele naționale, indiferent de ce partid, fie el de dreapta, fie el de stânga, fie socialist, fie comunist, trebuie să fie o idee națională, să apărăm interesele acestui stat, dacă e vorba de stat, să apărăm cetățenii noștri.”
Europa Liberă: Asta promite președintele Igor Dodon că va face.
Cele mai mari regrete sunt că politicienii noștri n-au verticalitate și demnitate...
Ion Iovcev: „Da, iată, domnul președinte promite, dar, de fapt, apără interesele altui stat, nu apără interesele acestui stat. Și, cu părere de rău, stataliștii noștri care vorbesc despre stat, da, vorbesc despre stat, dar nu despre Republica Moldova – vorbesc despre Federația Rusă. Noi nu suntem oameni atât de naivi ca să nu înțelegem.
Pe mine nu mă reprezintă, nu reprezintă o mare parte din populație. Noi, acei care avem copii pe care noi îi educăm, nu sunt niște copii pe care, așa, poți să-i arunci în drum. Și anul acesta au fost invitați și ei, doi tineri, la întâlnirea aceea de la Președinție și nu s-au dus copiii noștri.”
Europa Liberă: Au refuzat să meargă să ia diplomele oferite de Președinție?
Ion Iovcev: „Una n-a fost, dar a doua – categoric a refuzat, nu ne-a spus din ce cauză, dar, categoric, a refuzat. Mie mi-au sunat de la Președinție și mi-au spus și eu am zis că nu pot să influențez. Și mi-au spus: „Mulțumim pentru colaborare.”. Am înțeles eu – „colaborare”.”
Europa Liberă: Ce-i doriți Republicii Moldova la această aniversare și cetățenilor acestui stat ce le doriți?
Ion Iovcev: „Știți cum spunea cântecul acela: „Ce-ți doresc ție, dulce Românie?”. Păi, eu i-aș dori Republicii Moldova, acestei țărișoare, care e țara recunoscută, dar se sufocă și, de fapt, e mai mult o părticică dintr-un organism mare. Eu îi doresc să ajungă acolo unde e locul ei: să ne întregim organismul nostru, să devenim o națiune mare. Eu nu înțeleg: de ce atâta teamă de unirea cu România, nu înțeleg.”
Europa Liberă: Domnule Iovcev, dumneavoastră ar fi trebuit să înțelegeți mai bine decât alții, pentru că acum societatea e polarizată și această divizare a făcut ca unii să se împotrivească unor opțiuni pe care le împărtășesc alții. S-a ajuns până la ură, până la dispreț. Și atunci cum aduce armonie în societate?
Eu nu înțeleg, de ce atâta teamă de unirea cu România...
Ion Iovcev: „Dar cum să fie armonie? Deci, numai noi trebuie să cedăm celeilalte părți a populației tot timpul, celor care au alte interese, să cedăm minorităților?”
Europa Liberă: Eu zic Republica Moldova în întregime.
Ion Iovcev: „Și eu tot sunt de origine bulgară. Eu nu înțeleg – minoritățile naționale ale noastre au mult mai multe drepturi decât populația băștinașă.”
Europa Liberă: Eu mă refeream la aceste două curente care văd viitorul Republicii Moldova în mod diferit: unii mai aproape de Uniunea Europeană, iar alții mai aproape de Rusia.
Ion Iovcev: „Vedeți, eu am vorbit cu oameni care sunt plecați din Republica Moldova, cu mulți. Mama – rusoaică, tata – bulgar. Și am vorbit în lumea rusă. Zic ei: „Ce vă zbateți voi ca proștii? Nu înțelegeți că puteți s-ajungeți acolo unde suntem noi, să trăiți omenește?”. Și aceeași ruși, și aceeași găgăuzi, și aceeași bulgari ar trăi toți mai bine.”
Europa Liberă: Atât timp cât opțiunile sunt diferite în societate, cum trebuie guvernarea să aducă împăcare și unitate?
Ion Iovcev: „De exemplu cum se face în Ucraina. Ucrainenii au demnitate, acum au înțeles. Au înțeles că au pierdut Crimeea, au înțeles ce se întâmplă în Donbas, au înțeles că dacă o să cedeze, o să piardă și Harkovul, o să ajungă la Odesa. Trebuie să ne apărăm noi țara asta a noastră.”
Europa Liberă: Cum, dacă fiecare înțelege apărarea statului în felul său? Președinția și Igor Dodon – văd într-un fel, iar guvernarea în alt fel, cetățenii, în general, sunt rătăciți și nu mai știu care e concluzia cea mai bună.
Ion Iovcev: „Și nici n-o să știe, fiindcă la noi mass-media, mass-media nu lucrează bine.”
Europa Liberă: Ați găsit vinovatul…
Ion Iovcev: „Nu, nu dumneavoastră. Eu am în vedere televiziunile și alte media – parcă lucrează pentru alt stat. Oamenii nu înțeleg. Ia să le spunem oamenilor ce se întâmplă: unde ne ducem noi?”
Europa Liberă: Încotro Moldova?
Ion Iovcev: „Moldova încolo trebuie să se ducă – spre asfințit. Lumina vine de la răsărit, dar noi trebuie să ne ducem spre asfințit.”
Europa Liberă: La mulți ani, Republica Moldova!
Ion Iovcev: „La mulți ani, Republica Moldova, în componența Uniunii Europene!”
