Parlamentarii de la Chişinău s-au reîntors de luni la muncă, iniţial în comisii, o ședință în plen nefiind încă anunțată. Reprezentanţi ai majorităţii parlamentare anticipează o sesiune intensă, prioritare fiind angajamentele ce rezultă din Acordul de Asociere şi speră la o bună colaborare cu opoziţia. Priorităţile fracţiunilor de opoziţiei par însă opuse. Relatează Alla Ceapai.
Sesiunea de toamnă începe pe fundalul unei confruntări tot mai crâncene între preşedintele pro-rus Igor Dodon şi guvernarea democrată, ce pare sa fisureze idila de la închiderea sesiunii de vara care a făcut posibilă votarea sistemul mixt de alegere a viitorilor deputați, contestat în continuare de opoziția, inclusiv extraparlamentară.
Pe durata vacanței parlamentare, președintele Igor Dodon nu a încetat să arunce săgeți otrăvite în adresa democraților. A respins câteva legi promovate de majoritatea parlamentară, a spus că nu va sprijini candidatura democraţilor la şefia ministerului apărării, i-a avertizat pe premierul Pavel Filip și pe spicherul Andrian Candu că va coopta membri noi în Consiliul Suprem de Securitate, astfel ca aceasta structură să poată lua decizii chiar dacă cei doi lideri democrați o vor boicota aşa cum procedase săptămâna trecută. Totodată, şeful statului a anunţat că va scoate la 24 septembrie oamenii în stradă și nu a exclus convocarea Marii Adunare Națională care să revendice debarcarea actualei puteri. Partidul Socialiștilor care îi asigură sprijin parlamentar şefului statului a anunţat azi că îşi mobilizează susţinătorii. Unii analişti, între care şi Iulian Chifu cred că şeful statului ar forţa războiul cu majoritatea şi suspendarea sa din funcţie.
Fruntaşii democraţi au lăsat să se înţeleagă deja de câteva ori că nu iau deocamdată în calcul o procedură de impeachment împotriva lui Igor Dodon pentru a nu-i vor ingrasa popularitatea prin victimizare. Majoritatea parlamentară dominată de PD nu intenţionează cel puţin deocamdată să iniţieze în sesiunea de toamnă a legislativului procedura de suspendare a şefului statului, ne-a confirmat deputatul democrat Sergiu Sîrbu:
„La moment noi nu avem astfel de scenarii. Conflictele cu preşedintele se accentuează pe zi ce trece, dar sperăm foarte mult să nu degenereze acest conflict instituţional care nu cred că dă bine pentru promovarea în continuare a reformelor noastre. Sperăm ca relaţiile între guvernare şi şeful statului să se axeze strict în limitele Constituţiei.”
În mediul analiştilor e răspândită însă şi părerea că acest pretins război între guvernare şi şeful statului ar fi de ochii lumii. Dovadă în acest sens fiind, potrivit experților, ezitarea PD de a-l suspenda din funcţie pe şeful statului, dar mai ales reforma electorală votată de PD şi PSRM în pofida criticilor din partea europenilor, dar şi a unor forte reprezentative interne. Democraţii şi socialiştii sunt de altfel singurele formaţiuni care şi-au delegat reprezentanţi în comisia care ar urma să delimiteze în această toamnă circumscripţiile uninominale. Celelalte partide parlamentare au anunţat că refuză să participe la lucrările acestei comisii pentru a nu legitima o înțelegere pe care democrați și socialiștii ar avea-o deja. Decizie asemănătoare a luat anterior şi Partidul Acţiune şi Solidaritate condus de Maia Sandu.
Deputații Partidului Liberal au anunțat azi că depun o sesizare la Curtea Constituțională în care cer anularea sistemului electoral mixt. Liberalul Valeriu Munteanu a spus că prevederile legii încălca mai multe articole din Constituţie inclusiv principiul votului egal:
„Considerăm că trebuie să fie declarată neconstituțională întreaga lege”.
Democratul Sergiu Sîrbu nu crede în reuşită demersului liberalilor:
„Este dreptul lor. Curtea se va expune. Nu văd temei juridic însă pentru a anula acele modificări.”
Deputatul democrat, considerat în ultima vreme un fel de interfață mediatică a guvernării, mai spune că refuzul oponenţilor reformei electorale de a participa la lucrările comisiei responsabilă de trasarea circumscripţiilor nu va afecta activitatea acesteia. Totodată, Sergiu Sîrbu respinge zvonurile că majoritatea parlamentară ar intenţiona să revină la această lege şi să includă un al doilea tur de balotaj în circumscripții, în locul unui singur tur, condiţionat de preşedintele Igor Dodon, prevăzut în lege votată în parlament.
Sergiu Sîrbu: „Am auzit şi eu aşa zvonuri, dar nu există nici o iniţiativă, nici un proiect, discuţii pe acest subiect nu există.”
Cât despre priorităţile majorităţii parlamentare pentru sesiunea care tocmai a început, Sergiu Sîrbu spune că ele au fost stabilite încă înainte de vacanţa şi se regăsesc în foaie de parcurs de reforme prioritare care fusese semnată de spicher şi premier la începutul lunii iulie şi pe care guvernarea şi le-a propus să le realizeze până la finele anului. Finalizarea reformei guvernului şi crearea unei platforme inter-instituționale care să monitorizeze cum decurge investigaţia fraudei bancare sunt doar două din prioritățile stabilite pentru luna septembrie. Tradiţional, Parlamentul ar urma să adopte în această sesiune legea bugetului şi politica bugetar fiscală pentru anul viitor. Unele reforme de multă vreme amânate, cum ar fi votarea unui nou cod al audiovizualului nu se va produce însă nici în această sesiune, în pofida insistențelor din partea societății civile. Se va lucra la elaborarea noului document, dar e puţin probabilă votarea acestuia, ne-a spus deputatul democrat Sergiu Sîrbu.
Preşedintele Igor Dodon şi-a trasat propriile priorităţi pentru sesiunea parlamentară. El a anunţat că va prezenta forului legislativ mai multe iniţiative pentru adoptare şi că va insista pe audieri parlamentare ample cu privire la asistența tehnică și financiară, acordate Republicii Moldova din 2009 încoace. democraţii cel mai probabil nu vor da curs iniţiativelor de a concova asemnea audieri pentru că, ne-a spus Sergiu Sîrbu, există deja mecanisme eficiente prin care este monitorizată asistenţă financiare externe, inclusiv de către donatori.
Din Ch Alla Ceapai pn REL