Organizația neguvernamentală Promo-Lex specializată în monitorizarea alegerilor și partidelor moldovene a spus într-un raport dat publicității astăzi că partidele înregistrează progrese la prezentarea rapoartelor financiare, dar continuă să ascundă cheltuielile reale. Prezentarea raportului a fost însoțită de o dezbatere despre fundațiile de caritate pe care le au unii politicieni, precum coordonatorul guvernării Vlad Plahotniuc. Aceste fundații le aduc patronilor beneficii de imagine, dar cheltuielile lor sunt greu de monitorizat.
Fundațiile de caritate au devenit un fel de paravan pentru partidele politice care le folosesc pentru a ascunde venituri provenite din surse dubioase. La această concluzie s-a ajuns în cadrul mesei rotunde dedicate finanțării partidelor politice în prima jumătate a acestui an. Experţii Promo-Lex au urmărit activitatea a cel puţin patru organizaţii filantropice care sunt afiliate mai multor lideri politici. E vorba de Fundaţia liderului PD, Vlad Plahotniuc, „Edelweiss”, cea a primarului de la Bălţi, Renato Usatîi, care-i poartă numele, reţeaua de magazine sociale „Merişor” deschisă de o asociaţie apropiată de Ilan Shor şi Fundaţia „Soluţia” afiliată actualului preşedinte Igor Dodon.
Majoritatea fac donaţii, organizează concursuri, oferă gratuit pachete alimentare şi servicii de consultanţă medicală în numele politicienilor pe care-i reprezintă. Din cauza unei lacune legislative, cheltuielile acestor organizații de caritate nu sunt trecute pe seama partidelor politice, prin urmare, acestea beneficiază de publicitate fără ca vreo instituţie a statului să contabilizeze cheltuielile, constată şeful echipei de analiză din cadrul Asociaţiei Promo-Lex, Igor Bucătaru:
„Cu siguranţă că legislatorul trebuie să prevadă acest moment. Răspunsul categoric e că în perioada campaniei nu trebuie de permis acest lucru. În perioada inter-electorală… deja este un subiect care cu siguranţă trebuie de discutat şi de clarificat. Un alt aspect este că se vede ce iese din fundaţie, mai complicat este să vezi ce intră în fundaţii. Şi este un aspect chiar important să vedem în baza la ce se formează sursele cu care operează respectivele fundaţii”.
Fundaţiile de caritate ale politicienilor au ajuns la începutul acestei luni în vizorul jurnaliştilor de investigaţie. În articolul intitulat „De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate”, reporterii portalului Anticorupţie.md constată că o parte dintre aceste organizatii îşi ascund rapoartele financiare şi numele donatorilor atât în presă, cât şi de instituţiile de stat. Observaţiile jurnaliştilor arată că organizaţiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau partidului.
„Noi am sesizat această situaţie şi în perioada de după alegeri am solicitat investigarea acestor situaţii de către organele competente. Cu părere de rău, deocamdată nu avem informaţii care să ne permită în cadrul Comisiei Electorale Centrale, într-o şedinţă publică, să punem punctul pe „i”, să modificăm anumite norme etc ...
Directoarea Centrului de Investigaţii jurnalistice Cornelia Cozonac spune că prin intermediul acestor fundaţii partidele politice ocolesc legea şi primesc inclusiv finanţări din afara ţării:
„Din investigaţiile pe care le-au făcut colegii mei de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice transpare şi faptul că şi bani din străinătate vin la finanţarea fundaţiilor, şi organizaţiilor care fac imagine partidelor politice. Deci, iarăşi, avem situaţia în care finanţarea din extern vine la partidele politice indirect.”
În timpul campaniei pentru prezidenţialele din toamna trecută, candidata partidului Shor, Inna Popenco, a fost exclusă din cursa electorală din cauza implicarii în activitatea magazinelor sociale deschise de Asociaţia „Pentru Orhei”. Innei Popenco i s-a reproşat că a participat la împărţirea unor carduri cu care beneficiarii puteau cumpăra produse alimentare mai ieftine la un magazin social. Atunci, Comisia Electorală Centrală s-a autosesizat şi a cerut poliţiei să verifice dacă asemenea acţiuni pot fi calificate ca „mituire indirectă” a alegătorilor. Vorbind din nume propriu, Vladimir Şarban, membru în cadrul CEC a menţionat astăzi că subiectul fundaţiilor de caritate a fost dezbătut insuficient de autoritatea electorală:
„Noi am sesizat această situaţie şi în perioada de după alegeri am solicitat investigarea acestor situaţii de către organele competente. Cu părere de rău, deocamdată nu avem informaţii care să ne permită în cadrul Comisiei Electorale Centrale, într-o şedinţă publică, să punem punctul pe „i”, să modificăm anumite norme etc. Există problema şi eu consider că în cadrul Comisiei ar trebui să fim mai insistenți vizavi de această problemă.”
În ce priveşte cheltuielile nedeclarate ale partidelor politice, aspect la fel analizat de experţii Promo-Lex, fruntaşi la acest capitol ar fi Partidul Democrat, Partidul Nostru, Partidul Socialiştilor şi cel Liberal. Promo-Lex estimează că PD nu ar fi raportat peste 18 milioane de lei, iar Partidul Nostru, PSRM şi PL câte jumătate de milion.
