Mulți au protestat atunci când s-a anunțat că România va achiziționa sisteme de apărare anti-rachetă americane de tip Patriot, în valoare de aproape 4 miliarde de euro. Recentele manevre militare ruso-bieloruse le-au arătat însă acestora că se înșală, întrucât acele manevre, care au mobilizat un număr estimat de 40.000 de militari au stârnit îngrijorare și nervozitate în țările NATO, mai ales în țările baltice și Polonia.
Manevrele rusești au fost, dincolo de demonstrația de forță și de tehnologie militară avansată, mai degrabă un succes politic pentru Putin, însă ele au arătat utilitatea achiziționării, de către România, a sistemului de rachete american de tip Patriot.
Doar 14 ţări posedă sistemul Patriot, considerat cel mai performant din lume: SUA, Germania, Grecia, Olanda, Spania, Polonia, Israel, Kuwait, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwanul.
În prezent, pentru apărarea antiaeriană, armata română se bazează pe rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din Vietnam.
Unele țări NATO cu creștere economică solidă întâmpină dificultăți mai mari în atingerea obiectivului unui buget al apărării de 2% din PIB, așa cum cere regula NATO, decât țările aflate în recesiune economică.
Făcând o medie a cheltuielilor militare ale celor 28 de membri ai Alianței, se observă că doar Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Estonia și Grecia ating ținta de 2% cheltuieli militare din PIB pentru apărare.
E drept, țările din coada listei nu numai că sunt departe de a se apropia de cei 2% ceruți, dar unele sunt chiar sub 1%. Ultimele se situează Belgia și Luxembourgul, precedate de Ungaria și Spania.
In schimb, unele țări cum sunt cele baltice, își sporesc prin forța lucrurilor, temându-se de Rusia, cheltuielile militare, iar Estonia a atins deja încă din 2014 nivelul cerut de NATO.
Cu 1,5%, România se apropie de media din NATO, mai mult decât toți vecinii, însă s-a angajat să atingă 2% din PIB pentru apărare. Grecia are, comparativ, cel mai mare buget militar european, 2,4%, lăsând deoparte Statele Unite, care fluctuează an după an în jur de 4%.
România s-a angajat așadar să cheltuiască 2% din buget pentru apărare și achiziționează deja material militar suplimentar, inclusiv avioane de tip F16, cumpărate din Portugalia la mâna a doua.
