Franța și-ar dori o Românie mai europeană și mai puțin euroatlantistă. Președintele Emmanuel Macron a spus acest lucru aproape direct în discursul pe care l-a ținut la Ambasada Franței din București, iar investitorii din domeniul apărării care l-au însoțit au accentuat această idee.
România urmează să cheltuie în următorii zece ani aproape 10 miliarde de euro pentru cumpărături militare, ceea ce o face extrem de atrăgătoare pentru marii producători din domeniu. Bătălia dintre europeni și americani pentru furnizarea tehnicii de apărare de care au nevoie statele estice continuă de ani de zile și Franța a încercat să profite de vizita președintelui Macron la București pentru a avansa cu discuțiile pe care cele două părți le poartă.
Au fost semnate acorduri de colaborare între Airbus și IAR Ghimbav pentru producerea de elicoptere și între MBDA și Romarm pentru rachete. Aceste memorandumuri nu le promit însă mai nimic francezilor, care, la rândul lor, nu au mari speranțe, de vreme ce ministrul român al Apărării, Adrian Țuțuianu, a semnat la începutul lunii o scrisoare de intenție cu reprezentanții companiei americane Bell Helicopeters, din care rezultă că la IAR Ghimbav ar putea fi produse în viitor elicoptere de atac aflate în dotarea armatei Statelor Unite. În același timp, francezii de la Airbus au investit deja într-o nouă hală la IAR Ghimbav pentru producția elicopterului H215, dar nu au primit nicio garanție că România va deveni „client inițial”, după cum a declarat Olivier Michalon, vicepreședinte pentru Europa al Airbus Helicopters.
Dacă România nu va dori să cumpere elicopterele franceze produse lângă Brașov, „piața de export pentru aceste aparate va fi sub semnul întrebării”, a mai adăugat oficialul companiei, sugerând că în acest caz se vor retrage din țară.
Deși ofertele franceze par mai tentante, totuși România va alege în cele din urmă, dacă nu cumva hotărârea definitivă a și fost luată în cercurile puterii, să cumpere tehnică militară de la americani.
Într-o situație similară se află și memorandumul semnat între MBDA și Romarm pentru producția de rachete cu rază medie și lungă de acțiune, pe care compania franceză ar vrea să le producă în România, dacă guvernul se decide să doteze armata cu ele. Statele Unite au venit însă deja rachetele Patriot, dar fără să fie de acord cu un transfer de tehnologie, așa cum propune Parisul.
Deși ofertele franceze par mai tentante și pe termen lung ar fi mai eficiente din punct de vedere economic, totuși România va alege în cele din urmă, dacă nu cumva hotărârea definitivă a și fost luată în cercurile puterii, să cumpere tehnică militară de la americani. Rachetele americane sau aparatele lor de zbor sunt mai scumpe și nu vor fi produse, decât în mică măsură, de întreprinderile autohtone, România le va cumpăra, în primul rând din rațiuni politice.
Statele Unite au două baze militare pe teritoriul României, ceea ce înseamnă implicit garanții clare de securitate din partea Washingtonului. În schimb, România se va duce la cumpărături militare dincolo de ocean și va fi de partea americanilor în deciziile lor internaționale.
Președintele francez, Emmanuel Macron, un susținător vehement al conceptului de Europa Apărării a arătat cu degetul dilema României, neînțelegând cum e posibil ca Bucureștiul să vorbească despre Europa Apărării „dar să continue să aibă o fascinație atlantistă”. „Statele Unite și NATO sunt parteneri esențiali – a precizat Macron – dar țările europene trebuie să dezvolte o cooperare industrială”. Președintele francez a subliniat că-și dorește un dialog „exigent și realist” cu România pentru a pune în operă o astfel de cooperare industrială în domeniul militar.
