Săptămâna trecută, în cadrul întrevederii pe care președintele moldovean Igor Dodon a avut-o la Soci cu omologul său rus Vladimir Putin, s-a vorbit despre o „creștere esențială” în 2017 a exporturilor de fructe, legume şi vinuri pe piaţa rusă faţă de aceeași perioadă a anului precedent. Dodon a vehiculat și cifre: exporturile de struguri de masă ar fi crescut de circa 20 de ori, cele de vinuri cu 50%. Igor Dodon nu a precizat însă dacă este vorba de volumul sau valoarea acestor exporturi, ceea ce a intrigat.
Pretinsul salt la exporturi pe piaţa rusă este pus la îndoială în primul rând de statistica Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) şi Oficiului Naţional al Viei şi Vinului care indică o ușoară învigorare, nicidecum creşteri de câteva ori.
Unele date prezentate de Igor Dodon la Soci sunt speculaţii, gafe ori cifre scoase din context, este de părere Gheorghe Gaberi, șeful ANSA. Sunt date ce s-ar referi la candităţi, nu la valoarea lor în dolari.
„Într-adevăr a fost atât de mult mediatizat că s-a mărit de 19 ori volumul de export al strugurilor de masă, dar acolo nu-i aşa. Noi am ajuns la 19 mii [de tone]. Probabil a fost o greşeală. Sunt poziţii pe care noi nu prea am exportat, iată dacă vorbim de ceapă şi folosesc oamenii cifrele acestea pentru a arăta ceva, dar ele sunt cifre mici, volume care în valoare bănească costă puţin. Iată nu am avut afine deloc, iar acum avem 4,6 tone, dacă spui de câte ori [s-a mărit], de o mie de ori sau mai mult?”
Datele ANSA arată o creştere până la data de 10 octombrie cu circa o treime a volumului exportului de mere livrate în Rusia (de la 84.580 tone în primele zece luni ale anului trecut la 114.414 tone între 1 ianuarie-10 octombrie 2017), şi nicidecum de trei ori aşa cum s-a exprimat Igor Dodon.
Gheorghe Gaberi afirmă că, după calculele financiare, cei mai mulţi bani din fructe Republica Moldova îi câştigă din miezul de nucă vândut în Uniunea Europeană, circa 100 - 110 de milioane de dolari anual. În cazul merelor cantităţile sunt mari, iar preţurile mici. De aceea, spune şeful ANSA, nu este corect să manipulezi cu cifrele şi să generezi dispute politice, mai ales că exporturile se fac cu scopul de a aduce cât mai mulţi bani în ţară.
Directorul Oficiului Naţional al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, afirmă că şi în cazul vinurilor ar fi la mijloc trunchiere a informaţiilor, asta deoarece vinificatorii ţin statistica în volum, în vrac sau îmbuteliat, şi în valoare bănească.
Cei mai mulţi bani câştigăm cu China, Polonia a doua, Cehia a treia, România a patra şi Federaţia Rusă a cincea.
„În vrac? Întrebaţi-l în ce, în vrac cu 30 de cenţi litrul? Duci foarte multe litre şi ai o valoare de nimic. Asta eu cred că e unica explicaţie. Dacă luăm în vrac, desigur, Belorusia e pe primul loc, al doilea Federaţia Rusă. Dacă luăm după valoare, Federaţia Rusă e pe locul cinci. China e prima, cei mai mulţi bani câştigăm cu China, Polonia a doua, Cehia a treia, România a patra şi Federaţia Rusă a cincea. Dacă luaţi repartizarea după pieţe, 43% ne câştigăm banii în comunitatea europeană, 26% în CSI şi 31% pe alte pieţe.”
Vracul se duce ca materie primă şi vinificatorii moldoveni pierd valoarea adăugată, prin urmare rămân doar în câştig distribuitorii, mai spune Gherghe Arpentin. Oficiul Naţional al Viei și Vinului, spune el, şi-a propus ca până în 2020 cele trei sferturi din exporturi să le scadă până la 50%, egalând cu volumul livrat în sticle.
Gheorghe Gaberi, șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, sugerează că un impus al exporturilor din Republica Moldova în Federaţia Rusă s-ar produce doar în cazul în care partea rusă ar elimina taxele vamale aplicate unilateral, ar simplifica procedurile de export şi modul de achitare.
La Soci, Igor Dodon şi-a tras o parte din merite la turta lui, afirmând că de când a preluat fotoliul de şef al statului a fost reluat parteneriat stategic cu Moscova. Preşedintele a mulţumit autorităţilor ruse că au acceptat să examineze liste de producători propuse de el pentru a face livrări.
Tocmai aceste liste, întocmite şi aprobate într-un mod netransparent, au fost criticate de unii experţi.
Despre ce fel de salt la export în Federaţia Rusă se poate vorbi dacă datele Biroului Naţional de Statistică pentru primele opt luni ale anului arată că, după valoare, exporturile în România depăşesc de mai mult de două ori pe cele din Rusia, s-a întrebat pe o reţea de socializare economistul Alexandru Muravschi, fost vicepremier şi ex-ministru al economiei. Dacă nu ar fi fost embargourile, poate că Rusia se afla la nivelul României. Creşterile spre UE şi România sunt în ritmuri mai mari decât spre CSI şi Rusia, este o altă concluzie a economistului Alexandr Muravschi.
