Viorel Chivriga: Numărul organizațiilor neguvernamentale este în creștere, dar calitatea acestora scade

Europa Liberă: Recent, la Tallinn a avut loc summitul societății civile a țărilor din Parteneriatul Estic. Republica Moldova a fost, la un moment dat, povestea de succes și lider în acest parteneriat. Lucrurile nu mai stau așa. Cum s-au văzut lucrurile din cadrul acestui summit?

Viorel Chivriga: „Haideți să vedem în ansamblu cum au derulat lucrurile și cum a fost fundalul. Toate statele din parteneriatul estic au probleme. Au probleme destul de mari în ceea ce privește apropierea de Uniunea Europeană, în ceea ce privește reformele pe care le realizează, sau le realizează mai lent, dar și unele probleme interne.

Dacă vorbim despre Moldova, Moldova a fost prezentată de reprezentanții mai multor organizații neguvernamentale și putem să spunem că nu a existat un grup omogen privitor la modul în care sunt realizate schimbările de care avem nevoie în Republica Moldova privitor la poziția Moldovei pe diferite dimensiuni. E un lucru care mi se pare că e tipic pentru Republica Moldova.

Reprezentanții sectorului asociativ Republica Moldova, nu în totalitate, dar unii dintre ei au venit cu recomandări pentru rezoluția finală, dar și pentru noua strategie care a fost elaborată înainte de forum și aprobată în cadrul lucrărilor forumului.

Noi și cei de la IDIS Viitorul am venit cu trei amendamente, aceste amendamente se referă la modul cum sectorul asociativ poate deveni un pilon pentru schimbări în țară, cum poate să-și asume rolul de a deveni un partener pentru toate celelalte părți interesate și să aibă o posibilitate de a se dezvolta.

Dar, în cazul dat, eu dau dreptate colegilor mei care spun că reprezentanții platformelor din alte state membre ale Parteneriatului Estic au fost destul de activi și destul de organizați, au avut poziții unice care au fost agreate de toți reprezentanții. De fapt aceasta este puterea sectorului asociativ sau a sectorului neguvernamental din orice țară.

Dacă e să privim partea de vină care revine mai multor colegi ai noștri este că, până la urmă, nu a existat o organizare, o organizare în care să punem toate lucrurile la punct înainte de forum. În rândul doi, nu a existat o poziție clară față de unele aspecte care ne afectează și de care trebuie să ne pese. Și, nu în ultimul rând, au existat niște discuții cu reprezentanții Parlamentului și Guvernului care au fost și ei la forum la Tallinn, dar este corect ca aceste discuții să fie purtate în primul rând la Chișinău și nu numai la Chișinău, dar în orice centru raional din Republica Moldova. Problemele sunt rezolvate acasă, nu sunt rezolvate în alte părți.

În același timp, dacă vorbim despre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din Moldova, eu observ deja al doilea an acest lucru – nu există unitate în ceea ce privește promovarea unor persoane-cheie în sectorul asociativ la unele poziții în structurile Parteneriatului Estic. Eu cred că e o greșeală fundamentală.

Și încă un aspect destul de important: noi avem destule probleme aici, în Republica Moldova, era bine și ar fi bine pe viitor să căutăm soluții pentru aceste probleme aici, la Chișinău, și să venim și cu declarații, dar și cu propuneri, cu documente care să fie analizate la Bruxelles sau la Tallinn sau în alte capitale europene ca apoi să fie prezentate Comisiei Europene pentru a găsi acele modalități care pot să contribuie la soluționarea acestor probleme.

Și încă o mare problemă, pe care eu o mai numesc diversiune, este contingentul cel care pleacă la forum. În foarte multe cazuri persoane foarte bune care conduc sau care sunt membri activi în societatea civilă din Republica Moldova nu pleacă la astfel de forumuri din motive necunoscute. Atunci când aceste persoane pică din competiție eu cred că e o greșeală care trebuie să fie condamnată. Oamenii buni trebuie să fie văzuți, oamenii buni trebuie să reprezinte Republica Moldova și oamenii buni trebuie să ajute țara, aici sau oriunde s-ar afla.”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, cum vă explicați dumneavoastră participarea mai activă în ultima perioadă a Georgiei și a Ucrainei în toate structurile care țin de Parteneriatul Estic? Am văzut același fenomen și la Business Forumul care a avut loc la Tallinn – reprezentanții Moldovei au fost aproape absenți, Ucraina și Georgia, în schimb, erau foarte activi și prezenți la toate dezbaterile și prezentările.

Viorel Chivriga: „Păi, ei înțeleg foarte bine că, reprezentând țara, ei pot obține pentru țară, în multe cazuri, mai mult decât obțin în capitalele lor. În al doilea rând, ei sunt oameni care găsesc un consens la orice problemă și sunt capabili să creeze nuclee care au putere mult mai mare decât puterea unui individ. Sunt situații în care ei poate că au și unele opinii separate față de unele dintre procese politice, economice. Dar atunci când e vorba de interesele țării, ei se adună, ei înțeleg că o poziție comună e mult mai puternică decât o poziție a unei persoane sau a unei organizații și, în acest caz, ei obțin cu mult mai mult.

Doi, ei promovează la diferite poziții-cheie, în diferite structuri persoane pregătite, capabile să conducă, să coordoneze, să adune oamenii. Și este realizat un lobby foarte puternic și astfel ei au un acces cu mult mai bun la finanțe, la diferite programe, dar și la delegarea unor responsabilități pentru membrii organizațiilor lor. E un lucru tipic, pe care noi nu îl putem face la momentul actual, cei din Republica Moldova. Deci, aici avem chiar de învățat.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să găsim niște soluții pentru a apropia oamenii. Oamenii, la noi, sunt situați la distanțe destul de mari unii de alții, iar interesele individuale, proprii, cele legate de organizații, în multe cazuri, distrug absolut totul.”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, dar lucrurile astea nu se înțeleg în Republica Moldova sau este vorba de mentalitate. Cum se explică?

Viorel Chivriga: „Cred că e vorba de mentalitate, dar și foarte multă lume nu înțelege niște lucruri elementare. De fapt, noi trebuia să înțelegem lucrurile acestea. Republica Moldova a avut în istoria sa etape în care anume distanțarea de interesele naționale a unor personaje sau a unor grupe ne-a adus niște rezultate chiar fatale pentru țară.

Asta este un lucru care ne ține țintiți în situația în care ne aflăm și nu ne permite să mergem împreună cu garniturile din statele care au ceva progrese – ați amintit de Georgia și Ucraina. Dar eu aș mai adăuga ceva. Chiar și statele din Caucaz – Azerbaidjan și Armenia – sunt cu mult mai uniți decât cei din Republica Moldova. Am o temere ca în câțiva ani să nu ajungem iar, din nou, de la istoria de succes la istoria de insucces în Parteneriatul Estic chiar și în raport Ucraina, aceste state. Trebuie să învățăm niște lecții, trebuie să le învățăm foarte rapid și trebuie să punem oamenii la muncă.”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, care este radiografia dumneavoastră a ceea ce se întâmplă în societatea civilă acum? Și șeful Delegației UE, Peter Michalko, și comisarul Johannes Hahn la Tallinn au declarat că se va pune un accent foarte mare pe dezvoltarea societății civile din țările Parteneriatului Estic, pentru că asta este baza unei societăți sănătoase. Pe de altă parte, la Chișinău sunt voci care observă o anumită scindare a societății civile și o anumită, să zicem așa, clonare a realității – a organizațiilor din societatea civilă consacrată cu organizații noi care sunt pe aceleași domenii, dar sunt afiliate puterii. Ce se întâmplă, de fapt?

Viorel Chivrigă: „De fapt, scindarea în societate se simte și pe sectorul asociativ, poate acum mai mult ca oricând și aici eu le-aș da dreptate oficialilor europeni. În societatea civilă are loc un proces în care numărul organizațiilor neguvernamentale e în creștere, dar calitatea acestora, de fapt, scade.

Pe de altă parte, sunt convins că o parte din organizațiile societății civile își duc aportul și mai departe pentru a realiza ceea ce avem de realizat, pentru prosperarea Republicii Moldova, pentru a servi țării. Dar sunt și organizații neguvernamentale care sunt afiliate politic – ele sunt și ele sunt multe și, din câte văd, acest proces deja are un trend ascendent.

Pe de altă parte, nu se acordă atenție „populării” sectorului asociativ din regiunile Republicii Moldova. Sunt regiuni unde organizațiile neguvernamentale lipsesc cu desăvârșire.

Și, nu în ultimul rând, noi nu acoperim toate domeniile posibile. E vorba și de calitate pe anumite dimensiuni ca, de exemplu, în domeniul economic nu acoperim partea socială.

Pe de altă parte, se întâmplă și are loc un proces care a avut loc și în alte state europene atunci când reprezentanții sectorului asociativ au părăsit sectorul și au plecat în politică. E un proces firesc, dar de fapt lucrul acesta a avut și conotații negative pentru sectorul asociativ. În primul rând, e vorba de afectarea credibilității. Doi, slăbirea potențialului uman în sectorul asociativ. Și, trei, ce se întâmplă chiar și acum – s-a dat frâu liber unui proces care va afecta sectorul asociativ pe viitor, adică politizarea unor segmente din sector.”

Europa Liberă: La nivelul guvernării a existat, la un moment dat, foarte recent, de alt fel, o inițiativă de a reglementa situația în domeniul societății civile în așa fel încât organizațiile care se ocupă de politici să nu poată primi finanțare din exterior, în special e vorba de finanțarea occidentală. Care este poziția dumneavoastră din acest punct de vedere? Care ar fi recomandările pentru finanțatori, pentru cei care sunt interesați în dezvoltarea societății civile din Republica Moldova?

Viorel Chivrigă: „Eu cred că finanțatorii deja au învățat ceva din 2009 până acum. Ei deja cunosc că Republica Moldova poate face niște piruete în dezvoltarea ei, care aduc deservicii populației, țării, dar și celor care au creditat Republica Moldova cu încredere și cu resurse financiare.

Și, în cazul dat, tabloul este mult mai clar - cei care pot beneficia de finanțare, de încredere sunt cei care ajută ca țara să avanseze, care vin cu rezultate foarte concrete, ceea ce privește realizarea condițiilor sociale, economice în țară.

În același timp, eu nu cred că Guvernul și Parlamentul sunt acei doi piloni care pe viitor trebuie să organizeze absolut totul în țară. Unele sectoare pot să se auto-organizeze și nu e necesar ca cei care au admis ceea ce s-a întâmplat în economie și, în mod special, în sfera bancară să le arate cum trebuie să se organizeze și ce trebuie să facă.

Probabil sectorul asociativ, care are poziția proprie, intransigentă este acel care trebuie să-și pregătească pașii pe care trebuie să-i urmeze. În același timp, sectorul asociativ, pe viitor, cred că trebuie să joace un rol cu mult mai mare decât îl are acum.

În spatele sectorului asociativ sunt oameni puternici, sunt oameni de valoare, sunt oamenii care reprezintă sectoare întregi și oameni care au un cuvânt greu de spus. Eu cred că ar trebui să fie deschise ușile pentru acești oameni, ca acea încredere pe care o au organizațiile neguvernamentale să fie acest scut care să-le apere în situațiile când Guvernul vrea să-și spună punctul de vedere referitor la viitorul, la modul cum trebuie să arate societatea civilă.”