„După realegerea lui Putin, trebuie să ne așteptăm la tensiuni în creștere cu occidentul”, titrează „Washington Post”. „Odată ce Putin își va constitui noul guvern, în lunile următoare, el va fi nevoit să gestioneze interesele concurente ale unei elite conducătoare care se poziționează deja în perspectiva epocii post-Putin. Mulți analiști cred că inclusiv datorită acestor lupte intestine, Putin va avea interesul să-și intensifice conflictul cu occidentul”.
„Washington Post”, ca și alte ziare apărute astăzi, anticipează că Putin, care are 65 de ani, ar putea căuta să-și prelungească șederea în vârful ierarhiei rusești și după sfârșitul noului mandat, fie eliminând din legile țării sale limitele temporale la președinție, fie înființând „un post extra-politic care să-l transforme într-un lider național similar cu ayatolahul iranian.”
Mai multe ziare prezic că Putin și-ar putea continua politica externă agresivă în vecinătatea vestică a Rusiei. Așa presupune editorialul apărut în „Wall Street Journal”, ediția europeană. „Cel mai recent atac chimic al Kremlinului, cel din Marea Britanie (…) este o avertizare că [Putin] ar putea să ridice din nou nivelul agresiunii în fața unei Europe cu lideri slabi în Germania și Marea Britanie. Țările baltice și Balcanii sunt două ținte probabile ale fărădelegilor [lui Putin], iar occidentul trebuie să fie în alertă”.
„Acum, că i-a îndestulat pe oligarhi și amici politici, (lui Putin) îi mai rămâne să-și hrănească propriul popor”, comentează, ironic, „Le Monde”...
„Wall Street Journal”, ziar conservator, mai scrie că „administrația președintelui Donald Trump a fost mai fermă în confruntarea cu Putin decât administrația lui Barack Obama – de pildă trimițând arme letale Ucrainei”. Dar ziarul avertizează că „Putin încă mai speră să-l poată manipula pe Trump să accepte dominația regională a Kremlinului”.
Ziarul francez „Le Monde” se oprește și el în editorial asupra întrebării: „Ce va face Putin în noul mandat?”, observând că liderul de la Kremlin aproape n-a vorbit despre intenții în campanie, mai ales pe latură internă. El a spus doar că vrea să reducă la jumătate rata sărăciei, fără să spună cum. „Acum, că i-a îndestulat pe oligarhi și amici politici, [lui Putin] îi mai rămâne să-și hrănească propriul popor”, comentează, ironic, „Le Monde”.
Ziarul „Suddeutsche Zeitung”, care apare la Muenchen, scrie că Putin nu va putea evita în noul mandat problemele interne ale Rusiei. Cotidianul bavarez notează că până acum cheia popularității lui Putin au constituit-o „ambițiile sale de politică externă”, dar de acum liderul reales va trebui să se gândească bine dacă vrea noi sancțiuni internaționale și noi războaie costisitoare, în condițiile în care „Putin nu are la dispoziție chiar așa mijloace substanțiale cum îi place să se laude”. „Suddeutsche Zeitung” amintește că de patru ani de zile veniturile reale ale rușilor sunt în scădere, iar numărul săracilor a crescut față de începutul anilor 2000 – ajungând la 22 de milioane.
Ziarul spaniol „El Mundo”, într-un articol intitulat „Încoronarea lui Putin IV”, notează că liderul rus i-a amăgit cu succes pe alegători în ce privește revenirea țării lor în postura de lider global, mai ales prin aventuri militare din Georgia până în Siria, reușind și să stabilizeze economia, în ciuda sancțiunilor și căderii prețului petrolului. „Sunt date optimiste – comentează „El Mundo” - dacă nu ținem seama de realitatea inegalităților în creștere, a corupției, de faptul că milioane de ruși caută o viață mai bună în străinătate, sau de situația proastă a investițiilor, care în 2017 s-au concentrat în doar trei proiecte: gazoductul spre China, reconstrucția unor obiective din Moscova și podul spre Crimeea”.
În „New York Times”, Steven Lee Myers scrie că victoria lui Putin îi încurajează în lumea întreagă pe „populiști, autocrați și alții, aflați la extremele politicii globale, de stânga sau de dreapta”.
UE și NATO nu trebuie să se aștepte la vremuri senine și nu trebuie să se liniștească spunându-și că Putin nu-și va permite să meargă prea departe. Putin tocmai asta a demonstrat repetat...
„În cei peste 18 ani de când se află la putere, dl. Putin a reușit să-și sfideze criticii interni și externi ignorând normele și instituțiile ordinii globale edificate după destrămarea Uniunii Sovietice. Iar dacă la un moment dat părea să fie desincronizat doar cu occidentul tot mai liberal, acum pare să fie devenit avangarda unei noi generații de lideri – din Turcia, Ungaria, Italia sau chiar America – care contestă acea ordine”.
Steven Lee Myers mai observă că Putin „nu oferă vreo ideologie coerentă sau amplă, precum pe vremuri comunismul, ci doar un model amorf de protejare a suveranității naționale împotriva organizațiilor internaționale ca CEDO, create ca să țină în frâu manifestările urâte ale etno-naționalismului”.
Săptămânalul cehesc „Respekt” se numără printre publicațiile care se tem că realesul Putin ar putea deveni și mai agresiv pe plan internațional. „Economia rusă nu merge bine, populația are probleme mari pe care administrația (rusă) nu vrea sau nu poate să le rezolve. De aceea, Putin sperie continuu societatea cu amenințări și inamici străini”, scrie „Respekt”, anticipând că în „cătarea” liderului rus s-ar putea afla acum țările baltice. „UE și NATO nu trebuie să se aștepte la vremuri senine și nu trebuie să se liniștească spunându-și că Putin nu-și va permite să meargă prea departe. Putin tocmai asta a demonstrat repetat, că merge prea departe” – avertizează publicația cehă.
