Curtea Constituțională de la Chișinău a declarat luni, 4 iunie, drept „desuetă”, depășită de realități, legea din 1989 privind funcționarea limbilor după ce liberalii au cerut Curții anularea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R.Moldova. Deputații socialisti au declarat că vor iniția un proiect de lege prin care să se acorde limbii ruse statutul „oficial de limbă de comunicare între națiuni” în R.Moldova.
Europa Liberă: O Curte Constituțională are două opțiuni. Prima – să declare un text de lege constituțional și a doua – să-l declare neconstituțional. Ce au făcut acum magistrații CC?
Nicolae Osmochescu: „Au constatat desuetudinea legii din 1989. Adică, în termeni juridici, asta nu înseamnă altceva decât că o lege nu mai corespunde spiritului situației politice și de drept care a existat atunci când s-a adoptat o lege. Desuetudinea unei legi înseamnă că legea nici nu se aplică și ea într-adevăr în realitate nu se aplică din simplul motiv că a existat și acum există o stare politică și de drept diferită. Atunci, legea a fost adoptată când noi eram parte a imperiului sovietic, o mică părticică, în care limba oficială a imperiului era limba rusă. Toate republicile până atunci, practic, au avut în constituțiile lor un articol; constituțiile adoptate în 1978 de către republicile unionale au avut un articol, unde era stipulată, proclamată limba oficială – limba georgiană… Noi n-am avut așa articol în Constituție și, iată, noi am ajuns cu mare greu la adoptarea acestei legi, proclamând limba moldovenească în grafia latină ca limbă oficială în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, dar limba rusă păstrându-și statutul ca limbă de comunicare între națiuni…”
Europa Liberă: Deci, consecințele deciziei Curții Constituționale, care vor fi ele, mai ales a faptului că legea din ’89, așa cum ziceți și Dvs., este depășită de realitate?
Nicolae Osmochescu: „Parlamentul este obligat, trebuie să aducă legislația în vigoare în conformitate cu Constituția și asta nu era o noutate. Haideți să ne uităm în alineatul patru din articolul 13 din Constituție, care spune expres că funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată prin lege organică. De ce? – trebuie să punem întrebarea – Parlamentul timp de 25 de ani nu a adoptat așa o lege privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldov? Asta este unu. Doi – parlamentarii invocă – eu am discutat cu colegii mei – că n-a fost o stringentă necesitate, dat fiind faptul că în legislația cotidiană prin diferite ramuri ale activității statului sunt incorporate articole care prevăd cum va funcționa limba cutare sau limba cutare. De exemplu, dacă luăm chiar unul din ultimele coduri – Codul educației –, unde se spune că instruirea la toate nivelurile se face în limba oficială, limba de stat, moldovenească încă e numită, și în limba rusă și în alte limbi practicate în localitățile date. Fix așa e și la ciclul I, și la ciclul II de la universități. Iată la ciclul doi și la doctorantură deja se spune că toate cursurile se predau fie în limba română, limba oficială de stat, fie într-o limbă de circulație internațională, dar materialele și tezele de licență se prezintă numai în limba de stat, în limba română. Deci este foarte clar…”
Europa Liberă: Bănuiesc ca ați văzut reacția șefului statului? El s-a arătat indignat de decizia Curții Constituționale. „Limba moldovenească a fost și rămâne oficială în Republica Moldova”, a spus Igor Dodon.
Nicolae Osmochescu: „Șeful statului inclusiv nu cunoaște legea și n-a citit nici hotărârea Curții Constituționale, dar consilierii lui, care sunt foarte slabi din punct de vedere juridic, special îi propun niște idei care nu sunt altceva decât un populism cinic.”
Europa Liberă: Dl Bătrâncea, deputatul PSRM, a spus că socialiștii vor propune un proiect de lege cu privire la funcționarea limbilor într-o nouă redacție.
Nicolae Osmochescu: „Să fie ei sănătoși, să propună un proiect de lege – și eu sunt pentru asta –, vor propune un proiect de lege și alte partide, se va examina acest proiect de lege, pentru că el e necesar într-adevăr privind funcționarea limbilor; se va examina deja în conformitate cu noua lege care va intra în vigoare peste o lună. Este clar scris că toate actele normative se elaborează în limba oficială de stat și, după caz și necesitate, se elaborează și în limba rusă sau în limbile vorbite în unitățile administrativ-teritoriale cu statut special. Se are în vedere Găgăuzia și Transnistria. Atât. Este foarte clar. De ce trebuie de făcut isteriile acestea, de agitat situația și de tulburat apele? Se va ține cont și de convențiile europene privind minoritățile naționale și limbile vorbite de minoritățile naționale, se va ține cont de legislația și practica altor state.”
Europa Liberă: Dvs. ce credeți, de ce a trebuit această lege?
Nicolae Osmochescu: „Iată eu vreau să vă spun de ce ar trebui această lege, pentru că Constituția în mod general, și așa este și normal pentru o Constituție, spune principiile fundamentale: limba oficială a Republicii Moldova este limba română. Doi…”
Europa Liberă: Articolul 13… În Constituție nu se zice că e limba română.
Nicolae Osmochescu: „Este hotărârea Curții Constituționale pe care Parlamentul trebuie s-o aducă…”
Europa Liberă: Decizia Curții Constituționale și ce e scris in articolul 13 al Constituției încă mai rămân a fi lucruri diferite.
Nicolae Osmochescu: „Trebuie s-o aducă în Constituție. De aceea este nevoie de o lege organică care ar reglementa toate problemele ce țin de funcționarea limbilor și va fi clar pentru toți, pentru toate instituțiile statului, pentru toate instituțiile private și pentru fiecare cetățean. Prima – vor fi stipulate obligațiunile instituțiilor publice ale statului și nestatale în ceea ce privește activitatea lor cotidiană – elaborarea actelor, începând de la denumiri ș.a.m.d. Acum ce avem noi în realitate, se spune că limba oficială este limba moldovenească, așa cum am spus, limba română. Iată chiar venind la Dvs., jumătate de oraș numai în limba rusă îi scris, în limba română rar unde vezi bilingvism real, dar așa este un monolingvism rus. Atunci tu, dacă ești instituție publică, ești ministru sau ești șef de agenție, sau ești un șef al unei întreprinderi private, fii bun și respectă legea. În lege spune: limba oficială să o pui pe prim-plan, dacă vrei mai pui și engleza, dacă vrei mai pui și rusa, dacă trebuie și este necesar, după caz, din nou, pui găgăuza, dacă trebuie și este necesar, după caz, pui și limba ucraineană.”
Europa Liberă: Dar Dvs. știți prea bine, în unitatea teritorial-administrativă Gagauz-Yeri e sfidată legea, acolo aproape că nu se găsesc inscripții în limba română.
Nicolae Osmochescu: „Sigur că… Corect, absolut corect.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre inima Republicii Moldova, aici în capitală, unde iarăși, mai mult în limba rusă decât în limba română?
Nicolae Osmochescu: „Da. Pe o lege pe care este stipulat absolut tot reglementat, începând…”
Europa Liberă: Dar această decizie a Curții despre asta nu vorbește?
Nicolae Osmochescu: „Dar nu, decizia Curții spune că să aducă legislația în corespundere. De aceasta și e constatată desuetatea legii, că este necesară realizarea alineatului patru din articolul 13 – adoptarea unei legi organice privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Am avut un profesor foarte bun, care ne-a explicat esența statului de drept într-o formulă extraordinar de laconică și de frumoasă, pur și simplu stat este un stat în care, dacă nu se poate dar tare vrei, atunci se poate! Un stat de drept este un stat în care dacă nu se poate și tare vrei, totuna nu se poate!”
Europa Liberă: Dl Osmochescu, urmează un exercițiu și mai responsabil, pentru că deputații au promis să revizuiască articolul 13 din Constituție?
Nicolae Osmochescu: „Sigur că! Și iată asta acum se poate de soluționat, dacă va fi voința politică, dar eu așa înțeleg că ea este, pentru că nu o să aibă cale înapoi, pentru că o să insiste socialiștii.”
Europa Liberă: Și această decizie a Curții Constituționale ajută să fie modificat articolul 13?
Nicolae Osmochescu: „Ajută… Și articolul 13 inclusiv. Și elaborarea unei legi solide privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Urmează să vedem dacă se vor aduna suficiente voturi. Pentru modificarea Constituției e nevoie de 2/3?
Nicolae Osmochescu: „De 2/3. Și eu nu o singură dată, inclusiv la Dvs. am afirmat și afirm și acum că, atunci când este voință politică, se găsesc și mai mult de 2/3. Știți că am avut dreptate în ambele cazuri pe care vi le spuneam cu câteva luni înainte, sper că și aici va fi.”
Europa Liberă: Atunci ați vorbit despre votul mixt, acum vorbiți despre sintagma „limbă moldovenească – limbă română”.
Nicolae Osmochescu: „Și despre votul mixt am vorbit, și mai înainte cu procurorul și cu sintagma limba română acum vorbesc. Și este necesar într-adevăr de adoptat așa o lege. Și ea va scoate multe probleme, va scoate suportul de sub cei care dintr-o problemă lingvistică fac o problemă politică, ceea ce nu este corect din toate punctele de vedere. Și o fac în mod urât, murdar și necinstit. Speculează cu o problemă care nu trebuie să fie subiectul unei speculări. E foarte cunoscută o maximă, că omul trăiește atâtea vieți câte limbi cunoaște; cunoști civilizația, cunoști cultura altui popor. Ce înseamnă să neglijezi, să urăști limba? Văd că acum s-au trezit mai mulți și au găsit chiar formula spusă de Marx că limba țării în care locuiește poate să nu o cunoască un oaspete, dușmanul sau cotropitorul.”
