Criticile internaționale după adoptarea modificărilor aduse Codului Penal, n-au primit niciun răspuns direct din partea coaliției de guvernământ.
Liderul social-democraților Liviu Dragnea a spus însă că majoritatea analizează „serios” suspendarea președintelui Klaus Iohannis.
Acest avertisment sugerează că PSD nu e dispus să facă niciun pas înapoi și că bătălia s-ar putea da, indiferent de pagubele ulterioare pe care le-ar putea suferi social-democrații.
Apărarea contra-reformei din Justiție pare mai importantă decât oricând, iar miza crește pe măsură ce trece timpul. Nu e vorba doar despre dosarul lui Liviu Dragnea, condamnat de prima instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, ci de mulți alți parlamentari, primari, consilieri locali, funcționari publici, în general politicieni și clentela lor politică, oameni care ar putea primi condamnări similare și care vor face totul pentru a scăpa.
Avertismentele internaționale date în ultimul an, de când coaliția PSD&ALDE a început modificarea legilor juridice au fost în mare parte ignorate până acum.
Secretarul general al Consiliului Europei,Thorbjørn Jagland tocmai le-a cerut „tuturor părților” să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și să țină cont de evaluarea acestui organ consultativ format din experți independenți în drept constituțional, înainte de a merge mai departe cu schimbările din Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Ambele au fost deja adoptate de Parlament.
Opoziția le-a reclamat însă la Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe asupra lor.
Vineri, Comisia de la Veneția a trimis un răspuns la plângerea Curții Constituționale Române cu privire la criticile dure primite după decizia privind revocarea procuroarei șefe a Direcției Naționale Anticorupție.
Într-un stat democratic critica este permisă, dar „apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții Constituționale sunt inadmisibile” au precizat reprezentanții Comisiei de la Veneția.
Aceștia au mai adăugat că „deciziile curților constituționale sunt definitive, obligatorii și trebuie implementate”. Această ultimă observație poate fi corelată cu faptul că președintele Klaus Iohannis întârzie să pună în aplicare hotărârea Curții privind revocarea Codruței Kovesi din funcția de procuror-șef anticorupție.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a precizat că va examina textele finale ale Codurilor și compatibilitatea lor cu legislația europeană și că nu va ezita să ia măsurile necesare pentru respectarea standardelor comunitare.
Bruxelles-ul a subliniat că „upta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent este de importanță extremă” și că „este vital” pentru România „să evite pașii înapoi”.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) explică vineri încă o dată riscul intrării în vigoare a Codului Penal așa cum a fost adoptat în această săptămână.
„Înfăptuirea Justiției va fi împosibilă în multe cazuri” fiindcă au fost dezincrimnate categorii largi de fapte penale, au fost reduse nejustificat limitele de pedeapsă pentru anumite infracțiuni și au fost introduce condiții suplimentare pentru ca anumite fapte să fie considerate infracțiuni: de exemplu în în cazul infracțiunii de dare de mită sau al traficului de influență.
Abuzul în serviciu este, practic, dezincriminat, precizează DNA, legea privind prevenirea faptelor de corupție a fost modificată și a devenit aproape inutilă, confiscarea extinsă e pusă sub semnul întrebării, iar noua definiție a funcționarului public face ca devierile trecute sau viitoare ale acestuia să nu mai poată fi pedepsite.
De pildă, unul dintre efectele perverse ale modificărilor va fi că divulgarea de informaţii în cursul unei proceduri de licitaţie publică, unuia dintre participanţi, pentru a-l favoriza în raport cu ceilalţi, nu va mai putea fi sancţionată.
Procurorii anticourpție descriu pe larg toate modificările care vor suspenda în parte lupta cu marea corupție, în vreme ce Forumul Judecătorilor, care este organizația reprezentativă a acestora critică la fel de dur noul Cod Penal și spun între altele că definiția abuzului în serviciu dată de parlament săptămâna aceaste pune bazele unui sistem autocratic.
În funcție de duritatea măsurilor pe care le-ar putea lua Comisia Europeană, nemulțumirile interne ar putea crește și, poate, ar duce la descurajarea contrareformei.
Până însă atunci multe depind de Curtea Constituțională.
