Un nou sondaj de opinie realizat de casa de sondaje CBS-AXA, la comanda Institutului Viitorul, de data aceasta la tema Calitatea vieții și migrația. De ce-au plecat, de ce-ar mai fi rămas cetățenii Republicii Moldova acasă? Dar și de ce ar reveni ei din străinătate unde și-au găsit un alt rost și o muncă mai bine plătită. Unele răspunsuri aflate cu instrumente de sociologie. Și comentarii la ele, împreună cu economistul Veaceslav Ioniță, expert al Institutului Viitorul.
Europa Liberă: Un nou sondaj de opinie realizat de casa de sondaje CBS-AXA la comanda Institutului Viitorul, sondaj realizat – așa cum pare - pe corelația dintre calitatea vieții și migrația. Nu există, probabil, familie în R. Moldova în care să nu fi pus, cel puțin, problema emigrară. Haideți să începem de la o constatare, una dintre cele mai importante, care explică în general exodul cetățenilor Republicii Moldova. Convingerea că lucrurile merg într-o direcție greșită este la cota sfârșitului anilor 90, ca și atunci, cred așa peste 80 la sută din chestionați. Care ar fi principala cauză a acestei percepții, cel puțin?
Veaceslav Ioniță: „Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, veniturile slabe - acestea trei luate împreună, deci probleme de ordin economic sunt principalele lucruri care arată în această percepție că lucrurile nu sunt prea bune în țară și dorința de a pleca iarăși este legată de nivelul salariului. Noi, al doilea an la rând, facem această măsurare și oamenii în principiu spun că dacă ar avea un salariu cam de două ori mai mare decât este salariul mediu pe economie, atunci ei nu ar mai pleca peste hotare. Deci, lipsa de venituri este motivul de bază care creează pe de o parte percepția asta privind că lucrurile nu merg bine, pe de altă parte - această presiune de a pleca. Într-adevăr avem un număr mare de oameni care a plecat și un număr foarte mare care intenționează să plece în viitorul apropiat, adică decizia deja este luată.
Rămâne a fi mare, dar cum ați intuit, noi prin toate întrebările pe care le-am pus în acest sondaj, până a trece la lucrurile mai detaliate este un fapt foarte interesant. Noi întotdeauna ne axăm pe sondaje politice, dar ceea ce am observat noi, la care am atras foarte tare atenția, este că dacă la întrebările politice oamenii cam circa 50 la sută nu prea au ce răspunde, că sunt derutați, atunci la întrebările cu profil social și economic, ceea ce ține de ei, oamenii știu exact ce vor răspunde. peste 95% de oameni dau răspunsuri foarte exacte: în privința venitului, în privința locului de muncă, dacă și-au pierdut locul de muncă, dacă-și găsește un loc de muncă. Printre altele, inclusiv și unde poți găsi un loc de muncă. Și ceea ce zic oamenii corespunde cam și cu ceea ce înțelegem noi experții. Deci asta a fost scopul acestei măsurări și noi încercăm să o popularizăm prin scoaterea unor evidențe din acest sondaj. Sper foarte mult că asta va ajuta și persoanele decise mai clar să-și formuleze pozițiile lor.”
Europa Liberă: Tinerii de până la 29 de ani, nu cu mult, e adevărat, dar sunt mai puțin convinși că țara a greșit drumul? E vreo explicație?
Veaceslav Ioniță: „Tinerii în general întotdeauna trebuie să fie mai optimiști și aceasta se explică foarte clar - ei au prea puține restricții, cum ar fi casă, masă ca să-i rețină ceva. Ei sunt ușori la decizie, ei ușor se pot angaja în câmpul de muncă, ei iau ușor decizia de a pleca pestehotare. Deci, ei sunt cu mult mai mobili și pentru ei lucrurile nu merg greșit nu fiindcă nu merg greșit, dar din simplu motiv că ei consideră că problema se va rezolva. Tinerii dintotdeauna au fost cei care cred că problema poate fi rezolvată, fie că aici îți găsești un loc de muncă, fie că peste hotare. Printre altele, ei sunt și cei cu cele mai mari așteptări salariale. Ei spun că fără un salariu mai mare decât media pe economie, un venit de peste 12.000 de lei în medie, el nu mai stă acasă. Sunt oamenii care știu exact ce vor și sunt dispuși să-și rezolve problema, ceea ce e bine, printre altele.”
Europa Liberă: A scăzut numărul celora care au răspuns că n-au fost la muncă peste hotare și nici nu intenționează să plece, cu vreo 7 procente față de 2017. Putem înțelege că dorința de a pleca îi cuprinde lent și pe cei mai „sedentari”, să spunem așa?
Veaceslav Ioniță: „E foarte greu să spui că s-a redus acest flux de plecări. Ceea ce am observat noi din sondaj sunt trei lucruri care. Primul lucru este că numărul celor plecați rămâne a fi unul ridicat, noi avem acolo o întrebare dacă aveți copii care sunt plecați, cifra rămâne a fi una
Experiența celorlalte țări spune că din cei plecați peste hotare, după ce au stat 5-7 ani peste hotare, un anumit procentaj de oameni se întorc acasă. Noi acest fenomen în Moldova nu l-am observat niciodată, nici nu l-am descris.
mare. Doi - dacă dorința de a pleca că rămâne una mare. Da, avem și de aceștia care spun că n-au fost niciodată și nu vor să plece. Dar noi am observat anul trecut și anul acesta - dar vrem să facem o cercetare mai aprofundată în toamnă - avem deja și un număr de persoane, 12 la sută, care spun că au fost peste hotare, s-au întors acasă și nu intenționează cel puțin în viitorul apropiat să plece înapoi. Noi chiar am dori să aflăm cine sunt aceștia. Experiența celorlalte țări spune că din cei plecați peste hotare, după ce au stat 5-7 ani peste hotare, un anumit procentaj de oameni se întorc acasă. Noi acest fenomen în Moldova nu l-am observat niciodată, nici nu l-am descris. Ar fi timpul să înceapă și la noi, fiindcă de regulă se începe după 5-7 ani, la noi procesul de migrație s-a început prin anul 2000, cam demult trebuia să înceapă și noi acum, după ce am observat acești 12 la sută, am dori să facem o cercetare mai profundă ca să vedem dacă într-adevăr asistăm la acest fenomen de reîntoarcere sau încă nu asistăm. Dar cel puțin în Moldova cu certitudine sunt trei lucruri clare: mulți plecați, mulți doritori de a pleca și avem deja un număr de 12% care spun că au fost, s-au întors și nu intenționează să plece. Acestea sunt lucrurile care se văd din sondaje.”
Europa Liberă: Înțelegem că a crescut de două ori numărul celor deciși să rămână acasă după ce au revenit de la munca de peste hotare din grupa de vârstă 45-59 ani. E cazul aici să se vorbească despre un început de proces al reîntoarcerii acasă? Poate că respectiva și respectabila categorie a obosit, pur și simplu, și vrea niște liniște pe banii făcuți între timp la baștină...
Veaceslav Ioniță: „Exact! În mod normal, la general, numărul celora care spun că s-au întors și nu vor să plece a rămas același, la 12%. Dar nouă ne-a atras extrem de mult atenția că a scăzut numărul celor care nu vor să plece din categoria de vârstă 18-44 de ani, deci dorința lor de a pleca rămâne ridicată. De aceea vrem să facem o cercetare separată pentru 45-59 de ani.
De fapt, este omul care să zicem este în cea mai frumoasă etapă de muncă și noi aici vrem să vedem dacă nu cumva avem acest fenomen când omul s-a dus, și-a rezolvat anumite probleme de ordin financiar, dar el își leagă viitorul de Republica Moldova și vrea să vină acasă exact pentru a-și stabiliza să zicem așa viața lui aici. Deci vârsta aceasta de 45-59 de ani deja nu sunt acești tineri care ușor iau decizii. Aceștia sunt oameni care iau decizii mai cu meditație. Asta și ne-a atras atenția - creșterea această bruscă în această grupă de vârstă. Cel mai probabil că totuși asistăm la începutul unui fenomen de întoarcere a unor oameni acasă și acum doar urmează să vedem dacă așa ceva este și dacă s-a început acest proces.
Ceea ce am sugerat noi e că poate ar fi bine să preluăm această experiență a României, această inițiativă privată, nu este o inițiativă a Guvernului, în care oamenii singuri s-au organizat în așa-numita inițiativă RePatriots - se susțin unul pe altul cei care au decis să se reîntoarcă în cazul dat în România. Ei unul pe altul se susțin, fără Guvern, fără nimic, se ajută pentru ca mai ușor să înceapă afaceri în țara lor. Dacă cumva asistăm la acest proces la noi - e prematur să vorbim despre acest fenomen că a demarat, dar noi am dori foarte mult să-l analizăm mai în detaliu. În mod normal el trebuia să înceapă cu vreo zece ani în urmă, comparativ cu alte țări.”
Europa Liberă: Un răspuns surprinzător oarecum la întrebarea privind disponibilitatea de a participa personal la niște proteste împotriva scăderii nivelului și calităţii vieţii, lezării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului – aproape 18 probabil că nu vor participa și 40 de procente și jumătate cu siguranță – nu, deci aproape 60 de „non-protestatari”, chiar dacă li s-ar leza drepturile... Ce ar fi asta: lipsă de spirit protestatar sau dezamăgire față de această formă luptă cu nedreptățile?
Veaceslav Ioniță: „Eu nu cred că este o lipsă sau dezamăgire. Noi această întrebare n-o punem prima dată și cifrele sunt relativ la fel. Știu că cei care sunt foarte social activi acum cred că se revoltă și sunt foarte nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, dar vreau să vă spun că în toate societățile, nu doar în Republica Moldova, numărul de persoane social-
active, numărul de persoane care cred că trebuie să întreprindă ceva nu este foarte mare. De fapt, aceștia și mișcă societatea. Restul cetățenilor sunt pur și simplu împovărați de grijile cotidiene, ei înțeleg că lucrurile nu sunt bune. Noi cred că va trebui să punem o întrebare dacă ei îi înțeleg pe cei care ies la protest sau dacă nu au chiar o atitudine negativă față de proteste. Oamenii, așa sunt ei. Numărul celor social-activi dintotdeauna nu a fost prea mare, aici nu văd o problemă. Uitați-vă că la întrebările politice el nu dă răspunsuri, el habar nu are ce se întâmplă, dacă întrebi pe jumătate din ei care este liderul în care are încredere, spun că nu au încredere absolut în nimeni. El numai la problemele lui de ordin social au răspunsuri, dar la cele politice oamenii cumva încearcă să se izoleze, sunt prea obosiți de lucrurile acestea.”
