Agenţia IPN îşi informează cititorii că avocatul poporului, Mihail Cotorobai, solicită magistraţilor Curţii Constituţionale să examineze în regim de urgenţă constituţionalitatea interzicerii votării, pentru moldovenii din diasporă, în baza buletinelor de identitate şi a paşapoartelor expirate. După părerea avocatului poporului, interdicţia ar fi contrară Constituţiei. La fel, ar fi un tratament diferenţiat care ar aduce atingere substanţei drepturilor electorale ale cetăţenilor din diasporă şi ar încalca dreptul acestora de a alege. Mihail Cotorobai mai spune că dreptul la vot este unul relativ şi exerciţiul acestuia poate fi supus unor limitări. Totuşi, aceste limitări nu trebuie să constituie bariere în exercitarea dreptului la vot de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate.
Ziarul de Gardă prezintă în continuare declaraţiile de avere depuse de cei ce participă la scrutinul parlamentar. De această dată, pune lupa pe declaraţia Otiliei Drăguţanu şi scrie: „Cu ce se ocupă și ce venituri are fostul guvernator al BNM din perioada fraudei bancare, Dorin Drăguțanu”. Din ştire rezultă că acesta e director financiar la compania „DD Consulting”, de unde a avut un venit brut în ultimii 2 ani în valoare de 1,18 milioane de lei. Otilia Drăguțanu a avut, la rândul ei, în perioda 2017-2018 un venit brut de 192 mii de lei de la compania „Anodilia” SRL, acolo unde este director general. Alți 20 de mii de lei, soții Drăguțanu i-au obținut din dobânzi bancare. În bănci, la Victoriabank, Moldova-Agroindbank și Mobiasbancă, soții Drăguțanu păstrează aproximativ 250 de mii de lei.
O altă ştire din Ziarul de Gardă este dedicată lui Constantin Botnari, fost deputat considerat unul dintre cei mai apropiați și influenți oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc. Publicaţia remarcă că, spre deosebire de șeful său de partid, care a raportat dividende de peste 100 de milioane de lei, Botnari susține că, în ultimii doi ani, a avut venituri oficiale doar de la PDM (26,3 mii de lei), echivalentul a 1098 de lei pe lună din funcția de secretar general al partidului, venit sub minimul de existență. Încă aproximativ 17 mii de lei, ex-deputatul i-a obținut din dobânzi bancare. În rest, Botnari susține că nu are venituri din afaceri sau alte activități. El a mai raportat în declarația pe proprie răspundere depusă la Comisia Electorală Centrală faptul că în perioada 2014-2017 a contractat două împrumuturi în valoare totală de 300 de mii de euro (6 milioane de lei). 50 de mii de euro, împrumutați cu o deobândă de 0% urmează să fie rambursați până în 2019, iar alți 250 de mii, cu o dobândă de 2,5%, până în 2021. În conturile bancare deschise la Victoriabank și Mobiasbancă, Botnari păstrează 260 de mii de lei, aproximativ 6 mii de USD și 5700 de Euro. El susține că ar conduce un Mercedes E350 fabricat în 2005 și cumpărat în 2006 și că este proprietarul unei case de locuit, a unui apartament și a două garaje.
La Moscova va fi deschisă în curând o nouă reprezentanță oficială a Transnistriei, alături de ale altor regiuni separatiste din spațiul ex-sovietic, dar recunoscute ca independente de Rusia – Osetia de Sud și Abhazia. Despre aceasta scrie radiochisinau.md. Potrivit publicaţiei, noua reprezentanță își va avea sediul chiar în centrul Moscovei. Deschiderea este planificată pentru luna ianuarie, a declarat așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, citat de Ukrinform. „Anterior la Moscova a mai funcționat o reprezentanță a Transnistriei, dar din motive neclare și-a încetat activitatea. Deschiderea, în luna ianuarie, a noii reprezentanțe a Transnistriei, alături de cele ale Osetiei de Sud și Abhaziei va reprezenta un pas important în activizarea colaborării cu Rusia și pentru acordarea susținerii necesare locuitorilor din Transnistria aflați în Rusia”, a declarat Ignatiev.
În unul din cele mai proaspete comentarii publicate pe tribuna.md, Dumitru Spătaru scrie că se înșeală amarnic acei care cred că în anii de independență Republica Moldova a fost condusă de politicieni, partide sau coaliții – acest lucru nu a fost niciodată. Dintotdeauna Moldova avut un singur „stăpân” – sistemul! „Conducătorii sistemului știu că nimic nu se va schimba după alegeri. Pentru că politicienii consideră că trebuie să lupte doar între ei. Desigur, și aceasta trebuie, numai că, marea majoritate a politicienilor nu înțeleg că lupta cea mare pentru Moldova (cum le place lor să spună) trebuie să o dea cu sistemul. Dacă nu vor înțelege asta, mai devreme sau mai târziu, toți vor fi răpuși. Nu de alți politicieni, ci de sistem”, mai scrie Dumitru Spătaru.
Acelaşi autor se întreabă într-un alt editorial ce se va întâmpla după alegerile parlamentare. Primul scenariu – socialiștii preiau guvernarea. „E un scenariu cât se poate de real, care reiese și din sondajele de opinie ce se fac periodic”, scrie autorul. Un alt scenariu avansat de acesta e că socialiștii vor constitui o coaliție de guvernare cu democrații. „Acest scenariu trebuie luat în calcul măcar și din punct de vedere pur teoretic, chiar dacă cele două partide resping categoric posibilitatea lui”, scrie autorul. Acesta mai admite scenariul că socialiștii vor constitui o coaliție de guvernare cu unii deputați neafiliați, care, cu siguranță, vor apărea după alegeri în Parlament. Sau că PDM va încerca să creeze din nou majoritatea parlamentară, atrăgând deputați neafiliați sau din alte fracțiuni, cum a făcut în 2016. Un sceanariu posibil e şi ca partidele pro-europene să preia puterea. „Pentru aceasta, partidele pro-europene trebuie să reușească să mobilizeze la maximum electoratul pro-european, împingând, totodată, PDM spre centru-stânga”, consideră autorul. Alte cinci scenarii sunt că partidele pro-europene creează o coaliție post-electorală cu PDM; toate partidele ce vor trece în Parlament vor forma o coaliție împotriva PDM; socialiștii și unii deputați pro-europeni ce vor acționa pe cont propriu după alegeri, vor constitui o coaliție de scurtă durată, pentru câteva luni, timp în care vor schimba conducerea mai multor instituții importante în stat, după care vor declanșa alegeri parlamentare anticipate şi, în sfârşit, nimeni nu se va putea înțelege cu nimeni și se vor organiza alegeri parlamentare anticipate sau tulburări în masă după alegerile parlamentare. „Posibil să existe și alte scenarii, însă, la această etapă acestea zece par cele mai reale”, scrie Dumitru Spătaru în tribuna.md.
