În dialog cu Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
Igor Boțan: „Curtea Constituțională a validat alegerile, pentru că așa a trebuit să fie, iar ulterior va potrivi argumentele pentru a-și argumenta cumva decizia de validare a mandatelor. Este cea mai simplă cale criticată de ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase. Eu cred că argumentele dlui Tănase sunt pertinente. Într-adevăr, Curtea trebuia să aibă întrebări către cei care au venit cu solicitarea de a anula alegerile în anumite circumscripții uninominale. Sunt argumente foarte serioase aduse de cei care au avut aceste contestații, iar Curtea, așa cum am văzut, la început a spus: „Da, alegerile au fost valabile, validăm mandatele, iar ulterior în privința argumentelor vom lucra, le vom potrivi”.”
Europa Liberă: Este sau nu ședința Curții un loc în care să școlarizeze participanții la procesul electoral, ocazie de a obloji rănile societății sau dura lex sed lex, două cuvinte sunt suficiente?
Igor Boțan: „Însuși Codul Electoral lasă spațiu pentru ca Curtea Constituțională, care validează alegerile în unele circumscripții uninominale sau pentru anumite partide politice, să nu valideze rezultatele. Deci, răspunsul este la suprafață. Însăși legislația prevede că în cadrul validării mandatelor Curtea Constituțională trebuie să purceadă la dezbateri, să asculte argumentele tuturor părților și să ia decizii bine argumentate. Nu a fost cazul la 9 martie să avem parte de un astfel de proces și să vedem cum Curtea Constituțională pune întrebări celor care contestă rezultatele alegerilor în anumite circumscripții.”
Europa Liberă: Eu, care m-am uitat la transmisiunea în direct fiind într-un aeroport, mi s-a părut că până și avocații erau mai ingenioși, până și ei încercau să creeze acest spectacol al discuției pe subiecte foarte sensibile, pe când judecătorii de la Curte s-au uitat ca de după sticlă, ca la un spectacol care nu-i privește și asta mi s-a părut, cel puțin, straniu.
Igor Boțan: „Sigur că a fost straniu și toată lumea a așteptat discuții, iar așa cum spuneam, Curtea Constituțională a făcut ce trebuia să facă, în sensul că a validat alegerile, iar argumentele pe care le așteptați Dvs. vor veni ulterior, astfel încât tocmai să confirme că Curtea a adoptat o decizie corectă. Deci nu vom avea argumente penetrante în substanța materiei. Noi, de exemplu, în privința circumscripțiilor din Transnistria din capul locului am avut recomandările Comisiei de la Veneția. Comisia de la Veneția și în 1993, atunci când a fost adoptat sistemul electoral proporțional, spunea despre problema transnistreană și de ce e bine să se treacă la sistemul electoral proporțional. Au trecut atâția ani și vedem că problema a rămas nesoluționată. Apar un șir de întrebări: dacă a avut loc transportarea organizată a cetățenilor din Transnistria pe malul drept, cine a organizat această transportare, au fost instituțiile statului sau instituții private? Noi nu știm răspunsul la această întrebare. Dacă a fost organizată de instituțiile statului, există vreo hotărâre a vreunui organ în privința acestui fenomen?”
Europa Liberă: Aceste lucruri trebuia să fie clarificate în ședință sau fac trimitere iarăși la ceea ce spune dl Tănase? Un judecător al Curții Constituționale sau completul în întregime are pe masă niște fapte pe care le livrează participanții la scrutin și ei ca un arbitru imparțial, ca la meciul de ping-pong consemnează victoria unuia dintre competitori?
Igor Boțan: „Eu înțeleg argumentele dlui Tănase. Ele sunt absolut pertinente, dar și Curtea Constituțională poate interveni așa cum a intervenit în 2016 cu acele adrese pentru a fi înlăturate problemele despre care vorbim. Noi vrem să știm dacă oricine a putut veni cu autobuzele pe teritoriul controlat de autoritățile transnistrene sau au putut să facă acest lucru doar cei cu care s-a ajuns la un anumit consens într-o situație obscură.”
Europa Liberă: Și vă întrebam: Curtea trebuia să clarifice asta în ședință?
Igor Boțan: „Eu cred că da. Și din cele ce am auzit de la dl Alexandru Tănase, sigur că Curtea trebuia să se întrebe: au fost alegerile libere în cele două circumscripții electorale sau nu au fost libere? Cum cetățenii din Transnistria s-au informat despre programele electorale și despre oferte? Cum au aflat ei despre punerea la dispoziție a transportului? Sunt întrebări pertinente. Dacă această procedură de transportare a cetățenilor transnistreni sau a cetățenilor moldoveni din Transnistria pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost una deschisă și în ziua alegerilor este permisă agitația, atunci toți concurenții electorali ar fi trebuit să aibă dreptul să pătrundă în aceste autobuze, eventual pentru a contracara agitația electorală a unor concurenți electorali.
A existat o atitudine apriorică față de necesitatea validării tuturor mandatelor...
Acest lucru nu a avut loc. Deci, Curtea Constituțională, folosind metoda logică, s-ar fi putut întreba: dar cum a avut loc această transportare? Problemele pe care le discutăm cu Dvs. acum și le putea pune lesne Curtea Constituțională ca să ajungă la anumite concluzii în privința votului transnistrenilor.”
Europa Liberă: De ce nu și-a pus problemele acestea Curtea?
Igor Boțan: „Părerea mea este că a existat o atitudine apriorică față de necesitatea validării tuturor mandatelor și tocmai de aceasta nu a fost elaborată motivația, pentru că e dificilă această motivație. Curtea Constituțională acum poate asculta interviul Dvs. cu mine și își poate ajusta răspunsurile la întrebările pe care le discutăm cu Domnia Voastră aici, în studio.”
Europa Liberă: Și cum zice rusul: „Война всё спишет” (războiul face posibile niște relații între oameni, care înainte ar fi fost de neconceput).
Igor Boțan: „Exact! E ca și în manualul de aritmetică pentru clasa a treia. Te uiți la răspuns la sfârșitul manualului, iar problema începi s-o rezolvi astfel încât să obții...”
Europa Liberă: ...în funcție de rezultat?
Igor Boțan: „În funcție de rezultatul care este așteptat de societate sau de altcineva din cei care controlează instituțiile statului în această țară. Sigur că era previzibilă această decizie a Curții Constituționale, pentru că principalul partid de guvernare, Partidul Democrat a și anticipat începerea negocierilor și era absolut evident că poți începe negocierile eventual dacă ai siguranța că rezultatele scrutinului vor fi validate. Pe de altă parte, am văzut că celelalte partide au stat să aștepte să fie validate rezultatele. Deci, din punctul meu de vedere, a fost un scenariu previzibil, iar acum suntem exact în situația când așteptăm să vedem cum Curtea Constituțională își va ajusta argumentele și motivația pentru această decizie care deja a fost publicată și toată lumea a văzut-o.
Cine reglementează transportarea transnistrenilor?
Curtea s-a spălat pe mâini, a validat alegerile, iar în privința argumentelor, vom vedea mai târziu, dar au rămas probleme nesoluționate, așa cum spuneam. Cine reglementează transportarea transnistrenilor? Noi vedem cum s-a soluționat problema cu cetățenii noștri de peste hotare. Autoritățile, și au început să facă acest lucru atunci când aveau interesul în 2010, au transportat secțiile de votare peste hotare, le-au adus lângă cetățeni și cetățenii trebuia să mai facă un efort – să-și refacă documentele ca să fie actualizate, să parcurgă o cale de câteva sute de kilometri să ajungă... Da, noi apreciem acest efort al autorităților. În cazul transnistrenilor am fi vrut să avem același lucru. Oameni, noi înțelegem cu toții că cei din Transnistria sunt concetățenii noștri, că sunt în împrejurări foarte, foarte dificile și delicate. Dacă le oferim acest drept, atunci haideți să reglementăm modul lor de transportare, mai cu seamă că secțiile de votare au fost duse la Ungheni, Cahul ș.a.m.d., haideți să vedem cine organizează această transportare și dacă statul o poate organiza, ea să fie transparentă.”
Europa Liberă: Păi despre asta și spun, despre perspicacitatea Curții, care trebuie, de exemplu, să tatoneze acest teren constituțional, juridic.
Igor Boțan: „Exact! Și dacă este permisă agitația în ziua alegerilor, lăsați-i pe reprezentanții tuturor concurenților electorali să aibă acces în aceste transporturi, să facă agitație sau, cel puțin, să observe cum se desfășoară această etapă de transportare a cetățenilor.”
Europa Liberă: Eu revin la pașapoartele expirate și la actele de identitate. În timpul campaniei, dl Candu a fost cel mai vocal în privința asta, spunea că noi nu putem să permitem votarea cu acte expirate, după ce că, vezi, europenii ne-au dat voie să circulăm prin Europa. Dar asta era declarația unui concurent electoral, declarația unui politician cu mandatul, practic, expirat. Pe mine ca cetățean m-ar fi interesat acum să am o expertiză juridică, constituțională la finalul acestui scrutin, care să confirme adevărul spus de Candu sau, dimpotrivă, să-l plaseze în câmpul discuțiilor academice, între constituționaliști și juriști: „Ia rezolvați voi problema asta sau duceți-vă înapoi în Legislativ și rezolvați problema cu actele de identitate. Cât de mult trebuie să respectăm, vezi Doamne, valabilitate actelor și cât de mult ne interesează dreptul cetățeanului de a vota”.
Igor Boțan: „Este adevărat și această problemă este și interesantă, și merita să fie dezbătută în cadrul ședinței.”
Europa Liberă: Și va mai fi?
Igor Boțan: „Cu certitudine va fi. Noi avem o hotărâre a Curții Constituționale, dacă nu greșesc, din ‘98, în care a existat o problemă care este similară cu cea pe care o ridicați Dvs. Oamenii care nu au viză de reședință, au ei dreptul să voteze? Cum ne asigurăm că acești oameni, dacă li se permite să voteze, nu practică votul multiplu? Și s-a găsit o soluție. Și Curtea Constituțională a spus: „Dreptul la vot este un drept fundamental, niciun fel de viză de reședință nu poate îngrădi acest lucru”. Noi suntem, practic, în aceeași situație.
Dl Candu probabil a fost beneficiar al votului cu pașapoartele expirate în 2010, în 2014...
Pentru cetățenii noștri de peste hotare, dacă acești cetățeni de peste hotare pot fi identificați fără echivoc, care este problema în privința actelor de identitate, mai cu seamă că dl Candu probabil a fost beneficiar al votului cu pașapoartele expirate în 2010, în 2014, atunci când partidele zise pro-europene aveau interesul să nu admită revanșa comuniștilor în alegeri?”
Europa Liberă: Sau cum a fost discuția cu studenții, dacă vă amintiți, că unde votează ei – acasă la părinți sau la cămine, chiar dacă nu neapărat au viză de reședință?
Igor Boțan: „Dar cireașa de pe tort în această argumentație este că a fost adoptată o hotărâre a Curții Supreme de Justiție în 2014, care a spus răspicat: „Da, cetățenii Republicii Moldova cu acte expirate pot vota!”. Acum întrebarea este: „De ce acea hotărâre a Curții Supreme de Justiție nu poate fi aplicată uniform și în 2019, doar nu a intervenit nimic”?”
Europa Liberă: Pentru că astăzi nu convine?
Igor Boțan: „Pentru că astăzi nu convine. Și atunci, anume acest exemplu mă face să cred că și hotărârea Curții Constituționale, care a dat dispozitivul a fost să se plieze pe așteptarea guvernanților ca ulterior să vină cu argumentele, să le potrivească așa încât aceste argumente să confirme că hotărârea Curții Constituționale din 9 martie a fost una înțeleaptă, corectă. Eu cred că a fost o discuție ratată, mai cu seamă dacă o comparăm cu cea din 2016, când Curtea Constituțională totuși a avut nerv și a pus degetele pe rană cu cele șase adrese și modul în care...”
Europa Liberă: Și s-a ambiționat să fie mai importantă...
Igor Boțan: „Dar a elaborat și setul de principii și de criterii pentru invalidarea unui scrutin care iată că de către curțile de Justiție ordinare nu a fost luat în considerare atunci când a fost invalidat scrutinul primarului de Chișinău în iunie 2018. Din acest punct de vedere, sigur că Curtea condusă de dl Alexandru Tănase arăta mult mai bine decât ceea ce avem în prezent.”
