Cea de-a 18 ediţie a Festivalului comunităţii LGBT „Moldova Pride” va fi lansată azi la Chişinău în prezenţa mai multor ambasadori şi diplomaţi din Suediei, Marea Britanie, Regatul Țărilor de Jos şi SUA. „Sunt OK cu mine, nu sunt OK cu ura”, este sloganul festivalului din acest an care va culmina duminică cu un marş al solidarităţii. Detalii în interviul cu coordonatoare de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT din cadrul Centrului Genderdoc-M, Angela Frolov.
Europa Liberă: Care sunt noutăţile şi provocările ediţiei din acest an a festivalului?
Angela Frolov: „Nu sunt provocări pentru că este un festival pe care-l organizăm în fiecare an şi deja aveam o experienţă foarte mare. În acest an, festivalul începe miercuri, 15 mai, şi durează până duminică când va avea loc şi marşul intitulat „Sunt OK”. Sloganul marşului „Sunt OK cu mine, nu sunt OK cu ura” este şi sloganul campaniei sociale care a început pe 7 mai şi care va dura până la sfârşitul festivalului Pride.”
Europa Liberă: Dacă ne puteţi oferi mai multe detalii despre această campanie „Sunt OK”.
Angela Frolov: „Am gândit cu echipa această campanie foarte, foarte mult timp pentru că scopul nostru era să unim acolo unde este dezbinare. În R. Moldova există foarte multă dezbinare şi ea este legată de limba vorbită, de etnii etc. Noi suntem foarte diferiţi pe acest teritoriu mic. Se găsesc foarte multe motive de dezbinare, iar noi am încercat să găsim un motiv de unire, de unitate. De fapt diferenţele sunt ceea ce ne uneşte. Suntem foarte diferiţi, suntem diferiţi şi ca culturi, ca limbi vorbite, ca orientare sexuală, identitate de gen, suntem diferiţi ca abilităţi sau dizabilităţi. Mesajul nostru este că această diversitate, această diferenţă este OK. Noi toţi suntem OK cu faptul cine suntem.
Problema este atunci când diversitatea provoacă ură din partea celorlalți. Ne-am gândit că ar fi bine să aducem această diversitate în altă lumină, în lumina curiozităţii, a interesului. Este foarte interesant să afli mai mult despre vecinul tău care vorbeşte o altă limbă sau are o altă cultură, sau are o altă orientare sexuală decât ai tu. Deci mesajul este aceasta: haideți să fim OK cu noi, haideți să punem diversitatea şi curiozitatea în capul mesei şi să lăsăm ura la o parte pentru că ura este ceea ce ne dezbină.”
Europa Liberă: Cum dezrădăcinăm această ură? Credeți că există remedii împotriva ei?
Angela Frolov: „Pentru mine remediu împotriva urii este curiozitatea, curiozitatea unui copil care află această lume când încearcă să pună întrebări, să vadă mai departe decât prejudecățile care există. Evident nu fiecare om este pregătit sau doreşte să treacă peste această ură, să afle mai multe despre vecinii, colegii săi. Fireşte că printr-o campanie nu putem schimba foarte multe, însă noi am vrut să aducem acest mesaj ca să pornim gândirea critică, să începem o discuție despre enorma diversitate care există în R. Moldova. Această diversitate este de fapt o bogăţie. O spun etnologii. Este bogăţia noastră pe care dacă o mânuim, dacă o folosim cu cap, vom avea o ţară frumoasă şi înfloritoare.”
Europa Liberă: Sugeraţi că această ură apare faţă de anumite comunităţi pentru că oamenii de fapt nu ştiu nimic despre acele comunităţi?
Există oameni buni şi oameni răi în toate etniile. Acelaşi lucru e şi în cazul persoanelor cu necesităţi speciale sau a persoanelor homosexuale...
Angela Frolov: „Aş spune că mai curând e pentru că există foarte multe prejudecăţi, dar prejudecata apare atunci când nu este suficientă informaţie. Atunci când stai la o masă cu o persoană de etnie romă nu mai ai prejudecăţi. Înţelegi că etnia nu este ceea ce te reprezintă în totalitate. Există oameni buni şi oameni răi în toate etniile. Acelaşi lucru e şi în cazul persoanelor cu necesităţi speciale sau persoanelor homosexuale. Suntem cu toţii oameni, suntem diferiţi şi nu putem pune etichete pe frunte doar pentru că cunoaştem una din identităţi faţă de care avem prejudecăţi.”
Europa Liberă: Tradiţional festivalul comunităţii LGBT va culmina cu un marş al solidarităţii care va avea loc duminică. Ce însemnă pentru comunitatea LGBT din Moldova acest marş şi de ce credeţi că an de an grupuri religioase şi politice încearcă să vă pună piedici?
Angela Frolov: „Nu am un răspuns la întrebarea de ce există grupuri care ne pun piedici. Presupunerea mea e iarăşi existenţa acestor stereotipuri, prejudecăţi, existenţa fricii. Dacă mă întrebaţi de ce oamenii cred că eu ca persoană homosexuală sunt sau aş putea fi ameninţare pentru o familie tradiţională, eu nu am acest răspuns pentru că eu nu mă consider ameninţare.
Am foarte mulţi prieteni în familii aşa-numite tradiționale şi eu respect aceste familii. Eu nu sunt ameninţare. Însă prejudecăţile, fricile nasc această reacţie de respingere a marşului nostru. Ce înseamnă acest marş pentru comunitatea LGBT? În primul rând, faptul că o persoană LGBT vine la acest marş este primul pas spre auto-acceptare. Oamenii au venit şi prin asta şi-au spus sieşi că sunt parte a unei comunităţi şi de aici începe acest proces de acceptare de sine, de respect de sinele propriu.
În al doilea rând, acest marş ne arată cât de mulţi oameni de fapt sunt care ne susţin. Aici vorbesc despre prietenii noştri, susținătorii noștri. Noi vedem foarte multă ură în jur. Noi vedem foarte multă ură chiar în timpul marşului înafara cordonului de poliţie. Este foarte preţios să vedem susţinerea şi iubirea din partea altor persoane care vin să ne spună că sunt alături de noi, că ne susţin, ne respectă şi cred că orice om într-o societate democrată trebuie să fie fericit şi să se bucure de propria identitate.”
Europa Liberă: Cu o zi înainte de marş, sâmbătă, Mitropolia Moldovei planifică un marş al tăcerii în sprijinul familiei „tradiţionale”, iar duminică şeful statului Igor dodon va organiza în Piața Marii Adunări Naționale un festival al familiei. Ce scopuri urmăresc aceste manifestaţii. E vorba de o grijă autentică faţă de situaţia deseori dificilă a familiilor din Moldova?
Ştiu că în fiecare an în timpul acestui marş al familiei sunt şi lozinci homofobe...
Angela Frolov: „Nu aş vrea să dau interpretări. Cred că această întrebare trebuie adresată anume organizatorilor. Ştiu că în data de 15 mai este Ziua Familiei. Presupun că s-a ales prima sâmbătă după această zi pentru a fi organizat un marş al familiei. La fel ştiu că în fiecare an în timpul acestui marş al familiei sunt şi lozinci homofobe. Iarăşi vorbim despre prejudecăţile şi fricile că noi, persoanele LGBT, am putea fi o ameninţare pentru familia heterosexuală. Noi, de fapt, nu suntem ameninţare. Nici nu ştiu ce să mai spun. Libertatea întrunirilor este un drept foarte important într-un stat democratic. Când un grup de oameni vrea să iasă la un marş cu orice temă cu condiţia că el este legal, atunci mă bucur că oamenii au posibilitatea să o facă.”
Europa Liberă: Cel mai recent Raport al Departamentului de Stat al SUA citează, la capitolul discriminare pe criterii de gen și sex, declarațiile anti-LGBT, făcute de președintele Igor Dodon anul trecut, la deschiderea Congresului Mondial al Familiei. El a vorbit atunci despre manifestațiile LGBT care „ofensează moralitatea publică, contribuie la răspândirea principiilor imorale” și că „astfel de propagandă să nu aibă loc”. Această retorică a preşedintelui, acțiunile pe care le inițiază, nu primul an, le priviţi ca niște acțiuni menite să intimideze mişcarea de promovare a drepturilor minorităților sexuale?
Angela Frolov: „Cu siguranţă aceste declaraţii sunt intimidare. De fapt toate aceste fantezii sunt doar în capul domnului preşedinte. Noi nu ieşim în stradă cu acţiuni pe care domnul preşedinte le numeşte perverse sau nu ştiu cum. Noi ieşim în stradă într-un marş absolut legal. Toate fanteziile, toate cuvintele pe care le spune domnul preşedinte sunt doar în capul lui şi nu sunt realitate.”
Europa Liberă: Organizaţia Genderdoc-M pe care o reprezentaţi şi-a aniversat recent 21 de ani de la fondare. Dincolo de răbufnirile periodice ale Bisericii şi ale forțelor de stânga pro-ruse împotriva minorității LGBT, credeți că în ultimii ani a crescut în societate acceptarea minorităților sexuale sau, dimpotrivă, asistăm la un fel de reflux?
Distanţa socială faţă de comunitatea LGBT s-a micşorat, ce-i drept puţin, dar oricum este un pas înainte în comparaţie cu cinci ani în urmă...
Angela Frolov: „Cu siguranţă a crescut acceptarea, ne-o arată şi cercetările. Recent Consiliul pentru asigurarea egalităţii şi eliminarea discriminării a avut o cercetare în care au măsurat distanţa socială faţă de diferite grupuri sociale stigmatizate. Distanţa socială faţă de comunitatea LGBT s-a micşorat, ce-i drept puţin, dar oricum este un pas înainte în comparaţie cu cinci ani în urmă. Mai mult decât atât, văzând acum voxurile luate în stradă de la oameni de către jurnalişti observăm tot mai multe comentarii de acceptare şi tot mai puţine comentarii de ură. Luând în consideraţie toate aceste observaţii şi cercetări, noi vedem o schimbare pozitivă spre acceptarea diversităţii, spre acceptarea comunităţii LGBT în R. Moldova.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, în harta toleranței publicată de ILGA Europe, cea mai mare asociație de organizații LGBT din Europa, R. Moldova e una din ultimele țări din Europa la capitolul respectarea drepturilor omului şi a egalităţii. Cum se explică acest fapt?
Angela Frolov: „Noi întotdeauna am fost pe harta ILGA Europe la coada clasamentului. Noi creştem, ne schimbăm foarte şi foarte puţin, nu atât de mult încât trecem pe poziţiile din faţă la capitolul acceptare, mai ales că în statele europene situaţia e mult mai pozitivă. În ce priveşte libertăţile omului şi democraţia R. Moldova până când şi deja de foarte mult timp se află la coadă.”
Europa Liberă: E vorba şi despre nişte probleme legislative sau nu neapărat?
Angela Frolov: „Nu neapărat, pentru că la nivel legislativ R. Moldova nu stă atât de rău. Avem state unde legislaţia e mult mai restrictivă. Este vorba despre atitudini şi unele opinii sociale.”
