De-abia a fost publicat, Raportul Kroll II a devenit ținta mai multor interpretări și chiar critici. Ce așteptări a îndreptățit sau nu, de ce este tratat cu scepticism, ba și cu ironie? Și la ce îndeamnă, dacă nu chiar obligă acest raport autoritățile? Punctul de vedere al expertului Transparency International, Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor.
Europa Liberă: În discuțiile despre conținutul raportului Kroll 2, recent publicat, apare tot mai vizibilă tendința de a pune într-un fel sau altul la îndoială calitatea acestuia și în general prestația companiei respective. Cât de firească și, mai ales, îndreptățită este, în opinia Dvs., alimentarea, iată, în spațiul public a unei discuții în care se ajunge de la constatarea unor lapsusuri, omisiuni în raport până la chiar contestarea necesității de a apela la o companie străină pentru un asemenea raport?
Veaceslav Negruța: „Eu aș merge de la exact inversul. Să admitem situația sau să ne închipuim situația când acest raport Kroll nu ar fi fost făcut public. În cazul dat, mă întreb dacă societatea avea să aibă o înțelegere foarte clară sau cât de cât clară asupra a tot ce s-a întâmplat. Să ne imaginăm că acest raport și această lucrare nu ar fi fost făcute, atunci cu siguranță procurorii ar fi avut suficientă situație
Procurorii se văd obligați de a veni cu anumite informații, chiar dacă uneori în încercarea de a spune că a fost beletristică sau numele prezentate nu sunt exacte...
de confort de a nu mai ieși și explica publicului nimic din tot ce s-a întâmplat cu furtul miliardului. Și dacă ne uităm foarte atent, doar atunci când apare Kroll 1 sau Kroll 2 și procurorii, cumva, într-un fel, se văd obligați de a veni, de a ieși cu anumite informații, chiar dacă uneori în încercarea de a spune că a fost beletristică sau numele prezentate nu sunt exacte și trebuie să verificăm toată informația.
Vreau să vă atrag atenția că, de fapt, pentru a ne da cu părerea cât de bun sau rău este acest raport, în spațiul public lipsesc câteva
Noi nu cunoaștem ce a cerut, ce a solicitat, ce a contractat Banca Națională a Moldovei (BNM) să aibă de la această companie Kroll...
documente. În primul rând, este vorba despre caietul de sarcini. Noi nu cunoaștem ce a cerut, ce a solicitat, ce a contractat Banca Națională a Moldovei (BNM) să aibă de la această companie Kroll. Dacă acest document se face public, atunci ne va fi mult mai ușor să înțelegem care este calitatea și dacă Kroll a răspuns la toate întrebările pe care le-a adresat BNM, deci Republica Moldova în persoana BNM i-a solicitat să facă aceste lucruri.
Doi: noi nu cunoaștem care este contractul și ce prevăd clauzele contractuale, care este suma achitată pentru lucrarea făcută de Kroll ca să ne dăm cu părerea că, într-adevăr, lucrul lor este pe măsură sau nu pe măsură, poate că noi am plătit prea mult pentru această lucrare. Dar revin la ideea că totuși raportul Kroll 1 și 2 sunt niște lucrări care ne creează o anumită înțelegere a tot ce s-a întâmplat atunci.”
Europa Liberă: S-a spus, dle Negruța, de exemplu, că autoritățile precedente ar fi apelat la Kroll pentru a deplasa cumva accentele și că instituțiile statului aveau aceste informații, puteau să facă propria investigație. Dvs. cum vedeți acest afirmații?
Veaceslav Negruța: „Cert este că autoritățile de aici, am în vedere organele de urmărire, cu siguranță au toată informația și înțelegerea a
Întrebarea este de ce n-au făcut o investigație adecvată la tot ce s-a întâmplat în sectorul bancar?...
tot ce s-a întâmplat. Întrebarea este de ce n-au făcut o investigație adecvată la tot ce s-a întâmplat în sectorul bancar? De ce au încercat, de fapt, pe de o parte, să dea o anumită interpretare și direcție, pe de altă parte, unele lucruri să le ascundă? Doar tot ce s-a întâmplat și a descris Kroll în raportul său 1 se bazează pe informațiile prezentate de Banca Națională. Deci, dacă nu era Kroll 1, noi nu aveam să știm că, de fapt, un grup anume de cetățeni au consolidat și au luat în proprietate și sub control trei bănci, Banca Națională despre asta știa. Dacă nu era Kroll 1, nimeni nu avea să afle că, de fapt, toate trei bănci oficial au fost duse într-o anumită direcție. Și doi: cu siguranță, procurorii n-au făcut decât să încerce să dea o anumită direcție, așa cum a fost setată această procuratură mai mulți ani în șir.
De fapt, Kroll, vă zic, a pornit de la informațiile pe care le-au avut
Acest studiu n-a fost inițiativa Guvernului, de fapt, a fost o presiune enormă făcută de către partenerii de dezvoltare...
autoritățile de aici. Când Guvernul a făcut acea invitație, să zic așa, în 2015 pentru a avea lucrarea aceasta, acest studiu n-a fost inițiativa Guvernului, de fapt, a fost o presiune enormă făcută de către partenerii de dezvoltare și, înainte de toate, e vorba de Fondul Monetar, care încerca să înțeleagă ce se întâmplă, ce s-a întâmplat în 2014...”
Europa Liberă: Da, tocmai voiam să vă întreb, dle Negruța, acesta este răspunsul la întrebarea: de ce totuși fostele autorități, suspectate că ar fi fost implicate în „jaful secolului”, au apelat la Kroll, de vreme ce puteau „comanda”, să spunem așa, orice raport sau orice rezultat de investigație procuraturii sau instituțiilor locale? Tocmai asta a făcut sub presiune?
Veaceslav Negruța: „Da, categoric, da! Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute în spațiul public. Și acei care au monitorizat toate aceste procese, cu siguranță vă vor confirma – este rezultatul unei presiuni din afară, inclusiv a Fondului Monetar, care a cerut Guvernului de aici imediat, de urgență să facă o claritate – ce s-a întâmplat în sectorul bancar în 2014 și evident că a venit și presiunea pe intern, societatea la fel a avut nevoie și, de fapt, a și exercitat această presiune asupra guvernării de atunci.
Speranțele, evident, au fost foarte mari că această companie Kroll va face investigații și va aduce claritate în tot ce se cheamă „furtul
Instituțiile statului n-au făcut decât să mimeze investigația și să poarte grija unor beneficiari ...
miliardului”. Din păcate, chiar și având aceste lucrări comandate pentru care s-au plătit, vă asigur, bani grei, instituțiile statului n-au făcut decât să mimeze investigația și să poarte grija unor beneficiari. În unele situații, noi cunoaștem fraza de „90 la sută de absolut onești”, deci sistemul a fost setat exact așa, de a le crea confort ca acele mijloace extrase din sistemul bancar al Republicii Moldova să ia calea străinătății, să se miște în câteva iterații ca să se piardă urmele. Și acum este mult mai greu.”
Europa Liberă: Cine, dle Negruța, trebuia totuși să ajungă până la numele beneficiarilor finali? Sau, mai bine zis, trebuia să existe așteptarea ca anume Kroll să ajungă până la numele beneficiarilor?
Veaceslav Negruța: „Cu siguranță și cei de la Procuratură, și cei de la Kroll cunosc numele beneficiarilor, pentru că lista companiilor offshore prezentată în raportul Kroll 1 și 2 presupune că există beneficiari. Eu presupun și vă zic că totul depinde de caietul de sarcini care a fost convenit cu BNM.”
Europa Liberă: Dar Dvs., știind profilul acestei companii, puteți bănui caietul de sarcini?
Veaceslav Negruța: „Da, eu pot bănui că această companie a verificat beneficiarul fiecărei companii offshore din acea listă și a prezentat lista beneficiarilor către organele competente de aici și cu siguranță fraza spusă de un ex-premier care zicea de „90 la sută de absolut onești” nu este una luată din pod. Deci, acești oameni au văzut lista beneficiarilor și au încercat, de fapt, să ridiculizeze acele lucruri puse pe masă de către cei de la Kroll.”
Europa Liberă: Dar voiam să precizez chiar aici, în acest context, investigația Kroll putea să fi fost influențată, cum se sugerează și Dvs. subliniați acum, putea să fie premeditat influențată de cei care au comandat-o, prin caietele de sarcini, prin dozarea informației, prin modul în care era orientată sau omise anumite aspecte?
Veaceslav Negruța: „Compania Kroll este o companie privată, ea face atât cât i se cere și pentru un preț la care au convenit. Respectiv, caietul de sarcini și contractul încheiat cu această companie stabilește zona de competență a acestei companii și, respectiv, vicierea unui raport, a unui studiu așteptat de la această companie putea fi făcută exact acolo, în caietul de sarcini, când limitezi sau încerci să obții doar ceea ce îți este convenabil.”
Europa Liberă: Dar cum se explică reticența agenției de a fi publicat raportul? Sau nu a existat o astfel de reticență, așa cum afirmă, de exemplu, Alexandru Slusari de la comisia parlamentară?
Veaceslav Negruța: „În ceea ce ține de clauzele de confidențialitate
Nici Kroll 1 și nici Kroll 2 nu sunt parte a investigației care trebuie să fie făcută de către autorități...
sau informația care putea să fie folosită ulterior, pentru că trebuie să recunoaștem, nici Kroll 1 și nici Kroll 2 nu sunt parte a investigației care trebuie să fie făcută de către autorități. Poate doar 60 la sută din tot ce se cheamă investigație care ar fi trebuit să fie pusă deja pe masă de către procurori. Ei doar au verificat companii, jurisdicții, trasabilitatea banilor, dar nu și decizii de politici care au fost luate aici și care au făcut posibil ca această fraudă să se întâmple.”
Europa Liberă: Deci, Procuratura ar fi avut de lucru până la ceea ce a investigat Kroll și după?
Veaceslav Negruța: „Și până, și după, pentru a avea imaginea clară cu toate elementele, cu toți actorii puși pe masă. Procurorii, din păcate...”
Europa Liberă: Încă o precizare, Dle Negruța, vrem să vă cerem. De ce atâta confuzie și fâțâială cu proverbiala deja listă a beneficiarilor? Ce rost are aceasta și cine este atât de interesat să existe această confuzie, că lista parcă tot nu-i clar dacă există sau nu?
Veaceslav Negruța: „Din punctul meu de vedere, acest raport Kroll 1 și 2 este interesant doar pentru un cerc foarte restrâns de cetățeni, poate procurori, poate economiști, poate finanțiști, dar ceea ce este important pentru spațiul public, pentru oameni este exact lista beneficiarilor. Această fâstâceală care se întâmplă, acest ping-pong vine probabil din considerentele de sensibilitate pentru anumite categorii de beneficiari și apariția lor în spațiul public ar putea să le creeze un disconfort anume. Nu mă refer doar la acei care sunt deja cunoscuți și care pot fi deduși din acest raport, e vorba și de cei care sunt beneficiari indirecți, anume constatați prin afilierea la aceste companii offshore care apar în raportul Kroll.”
Europa Liberă: Dar putem presupune că există și o listă de beneficiari chiar finali, care nu neapărat apar și în această listă?
Veaceslav Negruța: „Eu cred că da.”
Europa Liberă: De ce?
Veaceslav Negruța: „Pentru că așa cum vedem că s-au mișcat banii sau cum o parte au ajuns aici prin diverse concerte, finanțări de partid sau electorale, privatizări, parteneriate publice-private ș.a.m.d. putem presupune cine sunt acești beneficiari finali ai mijloacelor extrase din sistemul bancar, inclusiv din Banca Națională.”
Europa Liberă: Adică, ce aveți în vedere?
Veaceslav Negruța: „Am în vedere că acele activități care au avut loc aici în ultimii patru-cinci ani au la bază această componență financiară
Kroll, de fapt, face claritate că nu doar jurisdicția moldovenească, dar în mare parte și din Federația Rusă, din Letonia, din Estonia au fost implicate și acești factori la fel sunt important de investigat...
extrasă din Republica Moldova. Și un alt experiment care tot ține de anumiți beneficiari, deci, Kroll, de fapt, face claritate că nu doar jurisdicția moldovenească, dar în mare parte și din Federația Rusă, din Letonia, din Estonia au fost implicate și acești factori la fel sunt important de investigat. Din păcate, la noi nu s-au întâmplat acele investigații la care noi ne-am fi putut aștepta și am avut dreptul să le avem.”
Europa Liberă: Da, beneficiari sensibili și destul de influenți, dle Negruța, de vreme ce fac să dispară o listă.
Veaceslav Negruța: „Da, da, corect.”
Europa Liberă: Dle Negruța, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi cu noi în această dimineață.
