În Republica Moldova în anul 2018 nu au fost atestate progrese în ce privește combaterea torturii și relelor tratamente. Iar pe unele aspecte s-a constatat „înghețarea” sau chiar înrăutățirea situației în pofida eforturilor autorităţilor de a îmbunătăți situația la capitolul respectarea drepturilor persoanelor aflate în locurile de detenție. Sunt câteva concluzii din Raportul Consiliului pentru Prevenirea Torturii pentru anul 2018.
Penitenciarele continuă să fie suprapopulate și impun condiții degradante pentru deținuți. Despre condiții de detenție adaptate la nevoile speciale ale deținuților cu dizabilități nici că poate fi vorba. Per total, penitenciarele nu întrunesc standardele naționale și internaționale, au constatat experţi de la Consiliul pentru Prevenirea Torturii care au vizitat pe parcursul anului trecut 26 din cele 61 de locuri de detenție din R. Moldova.
Ei au identificat mai multe probleme sistemice: la reţinere, polițiștii aplică deseori disproporţionat forţa fizică sau mijloace speciale din dotare; detenţia preventivă se aplică peste termenul legal; examinarea medicală în detenție nu este asigurată, iar deținuții sunt informați doar formal despre drepturile pe care le au. Experţii au mai constatat că deţinuţii nu dispun de mecanisme sigure de adresare către procurori, Avocatul Poporului sau ONG-uri pentru a semnala acte de tortură sau relele tratamente.
Experţii se arată îngrijoraţi de creșterea substanțială a numărului de petiţii către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Numărul petiţiilor faţă de condiţiile de detenţie a ajuns în 2018 la peste 800 faţă de 124 în 2017. Tortura şi relele tratamente au fost invocate în 270 de petiţii faţă de 43 în 2017.
Accesul la baie pentru deţinuţi este limitat, iar în multe penitenciare aprovizionarea cu apă este dificilă. În toate penitenciarele s-au constatat probleme ce țin de cantitatea și calitatea alimentației. Mai mulți deținuți au spus că preferă să-și pregătească propria hrană cu produse primite de la rude. Problemele de bază cu care se confruntă sistemul penitenciar este infrastructura învechită și finanțarea insuficientă, spune Dumitru Russu de la Consiliul pentru Prevenirea Torturii:
Erau situații când persoanele erau deţinute în izolator fără a avea acces la o fereastră, fără a avea canalizare...
„În prezent, are loc reforma care aparent, ca rezultat, acoperă deficienţele cu referire la condiţiile de trai. Până în prezent acestea erau precare în majoritatea izolatoarelor din ţară. Erau situații când persoanele erau deţinute în izolator fără a avea acces la o fereastră, fără a avea canalizare sau alte circumstanțe. Graţie, de fapt, intervențiilor europene avem posibilitatea să fixăm aceste deficiențe într-o bună parte.”
Concluzii similare se regăsesc în raportul Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante care a întreprins o vizită ad-hoc în iunie 2018 în Republica Moldova. Comitetul a constatat că Moldova nu a înregistrat mari progrese de la ultima vizită din 2015 a experţilor.
Ei şi-au exprimat îngrijorarea în special faţă de „fenomenul unei ierarhii informale a deținuților în sistemul penitenciar care a înflorit într-o întreprindere criminală orientată spre profit”. În raport se mai spune că ierarhiile informale ale deținuților pot avea consecințe grave asupra întregului sistem penitenciar și a societății în ansamblu.
În 2018 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 33 hotărâri ce vizează Republica Moldova. Din cele 46 de violări constatate, 13 se referă la interzicerea tratamentului degradant, inuman și a torturii. 27 la sută din totalul condamnărilor la CEDO au la bază cazuri de tratament degradant, inuman și tortură.
