Linkuri accesibilitate

Neîncrederea în justiție se reflectă în numărul de plângeri depuse la CEDO (VIDEO)


Campania Promo-LEX în școli dedicată celor 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului

Faptul că an de an numărul cererilor îndreptate împotriva R. Moldova la Curtea de la Strasbourg rămâne constant mare ar trebui să dea de gândit autorităților, crede avocata Nicoleta Hriplivîi.

Un raport statistic al Curții Europene pentru Drepturile Omului arată că numărul de plângeri adresate instanței de la Strasbourg și acceptate spre examinare anul trecut s-a aflat în creștere, în vreme ce numărul de plângeri în general primite de CEDO de la toate țările membre a scăzut semnificativ. Moldovenii se plâng la CEDO că au fost nedreptățiți de justiția internă de două ori și jumătate mai des decât media europeană, mai sugerează noile date.

Neîncrederea în justiție se reflectă în numărul de plângeri depuse la CEDO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:45 0:00
Link direct


Tortura, reținerea ilegală a persoanelor sau detenția în condiții proaste, sunt violările cele mai frecvente pentru care Republica Moldova a fost reclamată anul trecut la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

În ultimele două decenii, Înalta Curte a condamnat guvernul moldovean în aproape 400 de cazuri și l-a obligat să plătească despăgubiri de peste 16 milioane de euro. Pentru comparație, întreținerea întregii rețele de instanțe moldovene a costat, anul trecut, puțin peste 15 milioane de euro.

Numărul în creștere al cererilor îndreptate împotriva guvernului de la Chișinău probează neîncrederea continuă pe care o au oamenii în justiție, constată consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice Daniel Goinic.

„Georgia a depus 99 de cereri în 2018, dar nu uitați că ei au conflict la fel ca și noi, conflictul din Osetia și Abhazia, unde la fel drepturile omului sunt încălcate, însă ne dăm seama că lumea percepe justiția din Georgia mult mai bine, mă refer la teritoriul controlat de către autoritățile constituționale georgiene. La noi sunt aproape 800 de cereri. Cu alte cuvinte, dacă la nivel național, funcționarii care aplică legea nu au percepția din partea populației că au aplicat-o corect, desigur că persoana va pleca la Curtea Europeană.”

Printre victimele îndreptățite la CEDO anul trecut au fost surorile Oxana și Ludmila Radu, care în urmă cu aproape zece ani, în timpul protestelor din aprilie 2009, au fost înjosite în Comisariatul general de poliție din capitală, unde au fost obligate să se dezbrace și să facă așezări fiind în pielea goală.

„O parte din oameni nici nu vrea sa știe că are drepturi”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:15 0:00

În cazul surorilor Radu Curtea de la Strasbourg a constatat că investigația procurorilor nu a fost promptă, iar sancțiunile aplicate polițiștilor – cinci ani de închisoare cu suspendare pentru doi polițiști și exonerarea altuia - au fost considerate drept incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea.

La scurt timp după pronunțarea deciziei, una dintre surori, Oxana Radu, declara postului nostru de radio că victoria la CEDO, deși așteptată, i-a lăsat un gust amar:

Situația din ziua de azi este mult mai critică decât era în 2012 sau 2010, când parcă democrația se simțea...

„Da, eu am o hârtie care demonstrează că am și eu drepturi, dar situația din ziua de azi este mult mai critică decât era în 2012 sau 2010, când parcă democrația se simțea. Acum, la moment, cu părere de rău, toate rudele noastre se gândesc că e mai bine să plece din țară, undeva unde oamenii sunt respectați.”

În ce privește condamnările pronunțate de CEDO anul trecut, doar în 6 hotărâri Înalta Curte a constatat că Republica Moldova nu a încălcat prevederile din Convenția Universală a Drepturilor Omului. Marea majoritate a acestora se referă la regiunea transnistreană, în care vinovată a fost găsită Federația Rusă. Înseamnă acest lucru că guvernul de la Chișinău ar fi exonerat de răspunderea pentru fărădelegile din stânga Nistrului? Dimpotrivă, spune avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, astfel de condamnări ale Federației Ruse demonstrează, indirect, cât de neputincioase sunt autoritățile moldovene în încercarea de a-și apăra proprii cetățeni:

Nicoleta Hriplivîi
Nicoleta Hriplivîi

„Solicităm de fiecare dată autorităților să ia atitudine activă, să solicite observatorilor, regimului de la Tiraspol pentru a discuta și a include în acea agendă a negocierilor „5+2” subiecte care par a fi sensibile, dar care sunt foarte importante. Cu regret, în formatul negocierilor a început să se discute anumite drepturi sociale și economice, dar spre regretul nostru aceste drepturi sunt alese de către regimul de la Tiraspol, are el această prerogativă, nu știu din ce motive, iar drepturile social-politice sunt lăsate la o parte. Situația este foarte gravă, în special în instituțiile psihiatrice. Avem semnale și anumite documente potrivit cărora persoanele sunt reținute forțat în aceste instituții psihiatrice și nimeni nu monitorizează situația lor.”

Faptul că an de an, numărul cererilor îndreptate împotriva Republicii Moldova la CEDO rămâne constant mare ar trebui să dea de gândit autorităților de la Chișinău, crede avocata Nicoleta Hriplivîi. Și asta pentru că datele Curții de la Strasbourg demonstrează că până acum guvernanți doar au mimat reformele în domeniul justiției, a cărei prestație ridică în continuare mai multe semne de întrebare.

XS
SM
MD
LG