Mai mulți judecători au cerut astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, demisia membrilor instituției, criticând comportamentul lipsit de integritate al unor colegi de breaslă. Tot astăzi, ministra Justiției, Olesea Stamate, a anunțat în cadrul unui forum despre reformarea justiției și combaterea corupției, organizat astăzi la Chișinău, că a cerut revocarea din funcție a șase judecători, pe motiv că asupra lor ar plana suspiciuni de corupție. Șefa de la Justiție a dat asigurări că urmează și alte demiteri și suspendări din funcție, precizând că e vorba de persoane care s-au compromis și „în care nu mai poți avea încredere”.
Concluzia generală asupra căreia au fost de acord majoritatea vorbitorilor întruniți la forum, procurori, magistrați sau funcționari e că de-a lungul anilor politicienii aflați la guvernare, indiferent de formațiunea din care au făcut parte, au fost tentați să controleze justiția. Procurorul Adrian Bordianu face parte din Consiliul Superior al Procurorilor și are o experiență de peste două decenii în domeniu. Spune că, deseori, politicienii care s-au dat drept apărători ai dreptății, în culise erau adepții justiției „la telefon” sau ai partajării pe algoritm politic a instituțiilor din domeniu:
„Am ajuns la situații în care avocații partidelor politice erau numiți pe post de procuror general și alte situații când persoane expuse politic ajungeau în posturi cheie în conducerea procuraturii. Procurorii, ca și cetățenii Republicii Moldova, așteaptă de la politic nu doar un semnal clar, dar așteaptă garanții categorice, constituționale și legitime că astfel de influențe asupra justiției nu vor mai avea loc”.
Fără a pune la îndoială tentația politicului de a controla justiția, întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns este de ce judecătorii sau procurorii nu au făcut publice cazurile, dar le-au acceptat tacit, devenind astfel indirect părtași ai acestei situații? Întrebarea și-a pus-o inclusiv experta pe probleme juridice de la București Laura Ștefan, care a atras atenția că partea leului din dezamăgirea pe care a generat-o în ultimii ani domeniul ar trebui să și-o asume cei care au făcut parte din el:
Răspunsul din partea societății va fi o uriașă dezamăgire...
„Într-adevăr, avem nevoie de judecători onești și de judecători liberi, dar în penal, ne place sau nu, judecătorii discută dosarele care sunt trimise în judecată, ori, dacă vom continua să trimitem în judecată asistente medicale și controlori de tren, să nu ne mirăm că răspunsul din partea societății va fi o uriașă dezamăgire”.
Șefa cabinetului de miniștri, Maia Sandu, a atras atenția că în ultimii ani statul a investit în renovarea sediilor instanțelor și a oferit salarii mai mari pentru cei din justiție, inclusiv pentru grefieri și referenți. Aceste schimbări nu au dus însă la îmbunătățiri în sistem, spune prim-ministrul, dimpotrivă, lucrurile au degradat:
„Justiția a promovat grupuri de interese și nu oamenii, a fost aservită puterii, și-a permis furturi din bani publici, fără nicio sancțiune. Frauda bancară și lipsa procesului real de investigarea a acesteia, spălarea a zeci de miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova, anularea alegerilor locale în Chișinău, deciziile rușinoase ale Curții Constituționale de acum o lună. Toate acestea arată că justiția nu a fost independentă și nu și-a îndeplinit misiunea”.
Noua guvernare de la Chișinău va avea posibilitatea în următoarele luni să-și demonstreze seriozitatea în privința angajamentelor pe care și le-a asumat în fața partenerilor externi, a lăsat să se înțeleagă ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan. Diplomatul a precizat însă că Republica Moldova nu va fi lăsată să facă față de una singură provocărilor. Dereck J. Hogan a anunțat că SUA va lansa un proiect de susținere a Ministerului de Interne care va promova reforma continuă a poliției, iar Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională va sprijini ministerul Justiției pentru finalizarea strategiei de reformarea a domeniului:
„Noi recunoaștem că provocarea este imensă, dar oamenii din Moldova au așteptat destul de mult, ei merită instanțe puternice și independente care tratează cetățenii în mod egal în fața legii (…)
La modul practic, instanțele independente se asigură că societatea e ghidată de lege și nu de dorințele egoiste ale celor aflați la putere la un moment anumit”.
De la independența Republicii Moldova, reforma din justiție este considerată cea mai de amploare. Ani la rând, guvernanții promiteau un sistem judiciar echitabil, cu „zero toleranță” față de corupție. Experții în domeniu constată însă că lucrurile nu au evoluat. Dacă în 2011 Barometrul Opiniei Publice arăta 18% dintre cetățeni aveau încredere în justiție, în 2018, această cifră a scăzut până la 14%.
