„Ultimele numiri la CNA, Procuratura Generală, Curtea Constituțională nu sunt de bun augur, ci mai degrabă un pas înapoi îngrijorător pentru cetățenii care așteaptă
reforma justiției”. Declarația îi aparține deputatului român, Matei Dobrovie, citat de portalul Unimedia în contextul ultimelor evenimente de la Chișinău. În opinia
politicianului, procesul de dezoligarhizare a țării riscă să eșueze, iar coaliția dintre socialiști și ACUM pentru o perioadă mai îndelungată ar fi de natură toxică pentru Blocul ACUM. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu liberalul Matei Dobrovie:
Matei Dobrovie: „Pe termen lung, această alianță, această coabitare între Blocul ACUM și PSRM riscă să devină problematică pentru Blocul ACUM. De ce am spus asta? În primul rând, având în vedere problemele care au fost recent cu numirile în funcții importante la Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Curtea Constituțională.
Alegătorii care au votat Blocul ACUM au niște așteptări foarte mari legate de demararea unor reforme rapide în justiție...
În momentul de față, alegătorii care au votat Blocul ACUM au niște așteptări foarte mari legate de demararea unor reforme rapide în justiție. Eu înțeleg faptul că aceste reforme sunt greu de făcut și nu vor putea să fie atât de rapide pe cât își doresc cetățenii și de multe ori aceste așteptări sunt nerealiste, chiar dacă ele sunt întru totul justificate, având în vedere ce sistem politic am avut până acum la Chișinău și acest regim oligarhic care a dus la sărăcie și la corupție.
Aceste două partide au în continuare un rol fundamental în reformarea statului și sunt ultima șansă a acestui stat de a se reforma și de a deveni viabil ...
Ca urmare, înțeleg și preocuparea cetățenilor și am vrut să trag un semnal de alarmă nu de dragul unei critici gratuite, ci, pur și simplu, pentru că îmi pasă și pentru că cred în continuare că Blocul ACUM, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, aceste două partide au în continuare un rol fundamental în reformarea statului și sunt ultima șansă a acestui stat de a se reforma și de a deveni viabil. Ca urmare, mi-ar părea extrem de rău ca acest proiect să eșueze din vina socialiștilor, pentru că am tras acest semnal de alarmă nu în privința acțiunilor Blocului ACUM, ci în privința acțiunilor socialiștilor, care rămân într-o logică de partajare a instituțiilor, care se vede clar că-și doresc ca cât mai mulți reprezentanți ai PSRM și ai lui Igor Dodon să fie în principalele instituții.”
Europa Liberă: Deși se neagă acest lucru și se insistă că nu a avut loc nicio discuție referitor la partajarea funcțiilor în stat.
Matei Dobrovie: „Da, din punctul de vedere al Blocului ACUM nu a avut loc și cred că ei nu vor intra în această logică, o logică care s-a dovedit, de altfel, fatală pentru pro-europenii autodeclarați din trecut. Faptul că Vlad Filat a împărțit aceste instituții cu Plahotniuc a dus, practic, la eliminarea sa, tocmai pentru că Plahotniuc a preluat justiția și, mă rog, instituțiile care țineau de justiție și la un moment dat Filat în schimb preluând instituțiile economice. Deci, o asemenea împărțire a funcțiilor s-a dovedit profund nocivă, pe de o parte, pentru ce înseamnă pentru cetățeni și pentru ce înseamnă buna guvernare, pe de altă parte, s-a dovedit fatală politic pentru cei care pe bună dreptate au decontat această acțiune.
Nu cred că Blocul ACUM este dispus la asemenea
PSRM nu a ieșit din această paradigmă și încearcă cumva să-și creeze un monopol al puterii, să-și impună oamenii în diferite funcții ...
împărțeli. Ceea ce cred însă este că PSRM nu a ieșit din această paradigmă și încearcă cumva să-și creeze un monopol al puterii, să-și impună oamenii în diferite funcții, folosindu-se, practic, de o conjunctură, și anume de faptul că în actuala configurație a Parlamentului cel mai mare grup este cel al socialiștilor, Blocul ACUM neavând decât 26 de deputați. Am vrut să trag acest semnal, pentru că eu consider că pe termen lung Blocul ACUM și socialiștii au, practic, scopuri diferite.”
Europa Liberă: Dar tocmai aceste două entități urmează să semneze în cel mai apropiat timp un acord. Igor Dodon spunea într-un interviu pentru Europa Liberă că, practic, acest acord este definitivat, în afară de componentele de bază – politica internă și politica externă. Unul din elementele de bază ale acestui acord trebuie să rămână reformele despre care aminteați și Dvs., dar se pare că deocamdată nu s-a găsit un consens, un compromis pe marginea reformei justiției sau, mai ales, cine și cum trebuie să ajungă procuror general.
Matei Dobrovie: „Aici este problema, exact aici – depolitizarea instituțiilor și chestiunea extrem de importantă a luptei anticorupție și a justiției. E o chestiune delicată, pentru că justiția trebuie să fie independentă și nu trebuie să fie subjugată niciunui interes politic. Și uitați-vă, dacă ne privim, de pildă, la cazul acesta cu Curtea Constituțională și noi în România ne-am gândit la ce modalități ar exista pentru a depolitiza această Curte, pentru că și la noi s-a purtat această discuție - cum să fie Curtea Constituțională condusă de un fost deputat PSD, iată, în Moldova de un fost deputat PSRM sau PCRM, acest domn Țurcan.
De ce se ajunge aici? Practic, numirea de către niște organisme politice nu poate să ducă decât la o componență politică și am încercat să vedem și în România ce formule alternative s-ar putea găsi, poate cu trei membri numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii, trei membri numiți de către plenul Parlamentului și trei membri numiți de către președinte – ar fi o variantă. O altă variantă ar fi să se pună interdicție astfel încât persoanele care vor fi judecători constituționali să nu fi fost membre ale unui partid politic, ca să nu fie făcută politică activă, militantă, pentru că chiar dacă apoi au un sistem, un regim de inamovibilitate și, practic, au niște garanții de independență, ei pot rămâne fideli unor lideri politici. Cam așa se pune problema.
Aceste chestiuni nu sunt ușor de rezolvat și cred că aici se va vedea, de fapt, cu adevărat dacă Partidul Socialiștilor chiar vrea să pună umărul la această dezoligarhizare sau, simulând că vrea să facă această dezoligarhizare, să-și impună încet-încet oamenii în diferite instituții-cheie, iar apoi să preia controlul total. Ce spun eu nu este că vor trebui să fie făcute alegeri și nu au cum să fie făcute alegeri peste noapte, dar într-o perspectivă, dacă ne gândim,
După aceste alegeri ar trebui ca apele să se despartă, pentru că totuși nu poți să mergi la nesfârșit într-o construcție în care unii trag către Vest, alții trag către Est...
alegeri locale, iar apoi alegeri prezidențiale, maximum după aceste alegeri ar trebui ca apele să se despartă, pentru că totuși nu poți să mergi la nesfârșit într-o construcție în care unii trag către Vest, alții trag către Est, în care unii au diferite idei legate de reintegrarea Transnistriei, de statut special, de federalizare și în care ceilalți vor ca Republica Moldova să se alăture Uniunii Europene...”
Europa Liberă: Dar ambele componente ar fi promis că se dezic de geopolitică și chiar în același interviu pentru Europa Liberă președintele Dodon a declarat că pentru a diminua ceea ce el a numit „riscul geopolitic” pentru această coaliție aflată la putere în Republica Moldova ar fi important ca premierul Maia Sandu să meargă la Est - și are o vizită programată la Moscova -, iar șeful statului să ajungă la Bruxelles și în Occident și a anunțat că va merge și la Bruxelles, și în Statele Unite ale Americii. Se depășește această confruntare pe geopolitică, dacă se întâmplă acest lucru?
Matei Dobrovie: „Eu nu cred că aceste chestiuni pot fi ignorate total. De ce zic asta? La nivel de decidenți politici, da, dar la nivelul populației nu cred că alegătorii vor face total abstracție de aceste chestiuni.”
Europa Liberă: Se pare că 23, 24 august aduc un pic de bucluc în sânul acestei coaliții?
Matei Dobrovie: „Asta zic, există anumite subiecte care în mod clar nu vor putea să fie ocolite în momentul în care va trebui să ia o atitudine. Eu văd că ambii parteneri din această coaliție, alianță încearcă, deocamdată, să tacă legat de aceste subiecte sau să le lase de o parte, astfel încât să nu existe probleme privind măsurile pe care vor să le ia, dar nu cred că geopolitica poate fi, pur și simplu, dată la o parte, mai ales că dl Dodon este foarte activ în ultima vreme și cumva încearcă să ocupe scena, încearcă să se prezinte ca frecventabil și în Vest, ceea ce e departe de a fi cazul. Nu cred că pot fi uitate ieșirile în decor retorice pe care le-a avut și la adresa Uniunii Europene, și la adresa României...”
Europa Liberă: Iar pe de altă parte, șefa Executivului, Maia Sandu, s-a arătat surprinsă în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri că pe data de 24 august la Chișinău este invitat ministrul Apărării din Federația Rusă și că el vine la invitația lui Igor Dodon.
Matei Dobrovie: „Da, și aceste inițiative nu fac decât să alimenteze neîncrederea și anumite îngrijorări și ale populației, aceste vizite dese ale lui Dmitri Kozak, de exemplu, în Republica Moldova, aceste vizite dese ale lui Igor Dodon la Moscova și aceste invitații tot mai dese adresate la foarte mulți oficiali ruși de a veni la Chișinău, toate aceste lucruri sunt parte a unui joc, pe care PSRM îl face, încercând să se consolideze electoral.
Pe de o parte, arătând propriului electorat că își menține cursul pro-Rusia și, pe de altă parte, mimând pe plan intern faptul că își dorește dezoligarhizarea și că participă onest la această coaliție. Eu nu am încredere deloc în acest PSRM, care a avut destule acțiuni comune și cu PD-ul dlui Plahotniuc, au votat împreună acel sistem uninominal mixt și acum această schimbare la față bruscă nu inspiră încredere. Cred că totul depinde de ce se va stabili în acel protocol sau cum se va numi.”
Europa Liberă: Acord.
Matei Dobrovie: „Acord...”
Europa Liberă: Și dacă PSRM și ACUM semnează acest acord, se prelungește viața actualei guvernări?
Matei Dobrovie: „Cu siguranță, da, dar pe termen lung s-ar putea întâmpla ca, din păcate, și aici am să trag acest semnal de alarmă, s-ar putea ca Blocul ACUM, care chiar vrea să facă reforme autentice, să deconteze pe termen lung mult mai mult această alianță cu PSRM. PSRM poate foarte ușor să joace, pe de o parte, către propriul electorat continuând linia pro-rusă, pe de altă parte, încearcă să atragă și din electoratul altor partide pe ideea că susține dezoligarhizarea, chiar dacă eu încă aștept să se vadă lucruri foarte concrete și nu doar numirea unor persoane, nu e vorba numai de numirea unor persoane, evident că instituțiile vechi trebuie eliberate, dar nu este suficient.
Deci o să vină o mulțime de legi în care se va vedea în ce măsură intenția adevărată a PSRM este aceasta sau alta. Mă refer aici chiar și la acea problematică care se referă la spațiul informațional comun. Nu știu cum se va discuta această chestiune, având în vedere că PSRM se opune, practic, combaterii propagandei rusești.”
Europa Liberă: S-a vorbit mult despre vizita întreprinsă de liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis, la Washington, despre discuțiile pe care le-a purtat cu omologul său american, Donald Trump. Credeți că cei doi demnitari ar fi discutat măcar și puțin despre situația din Republica Moldova?
Matei Dobrovie: „Președintele nu a menționat acest aspect, astfel încât nu putem ști dacă s-a abordat și această chestiune, deși cred că în contextul regional axat în mare parte pe contribuția Statelor Unite la securitate în zonă, probabil că a fost abordată și chestiunea Republicii Moldova, pentru că, evident, Statele Unite au jucat un rol important în această tranziție pașnică, în îndepărtarea și plecarea din țară a lui Plahotniuc și sunt interesate cu siguranță ca la Chișinău să se păstreze un echilibru și nu să domine componenta pro-rusă.
Ca urmare, cred că acest aspect trebuie să rămână în plan bilateral sus pe agendă, chiar dacă nu am auzit de la președintele Iohannis în declarațiile oficiale vreo mențiune legată de Republica Moldova, cred că este important să gândim din punct de vedere strategic, militar și de
România poate să ridice prin președintele Klaus Iohannis cu credibilitate această problemă a Republicii Moldova...
securitate și aceste evoluții de la Chișinău și nu cred că președintele Trump nu înțelege miza de a avea un stat stabil și predictibil la granița aceasta a NATO și a Uniunii Europene.
Cred că România poate să ridice prin președintele Klaus Iohannis cu credibilitate această problemă a Republicii Moldova, este cam singurul care poate s-o facă din România, pentru că Guvernul PSD-ALDE a demonstrat de foarte multe ori că s-a situat, practic, de partea lui Plahotniuc și exact pe aceeași linie de luptă împotriva statului de drept și de regres în lupta anticorupție.”
