Consiliul Superior al Procurorilor a făcut publică lista pretendenților la funcția de procuror general. Dar concursul anunţat pe 9 august este contestat de alianţa PSRM-ACUM aflată la putere, care pregătește amendarea legii prin care să se schimbe formula de numire a procurorului general. Prim-ministra Maia Sandu a declarat anterior că inițiativa Consiliului Superior al Procurorilor este „o sfidare” şi că această autoritate de autoreglementare a breslei procurorilor „se crede mai presus de lege”. De cealaltă parte, Consiliul Procurorilor spune că a respectat legea în vigoare. Va avea acest concurs un deznodământ şi când va fi votat o nouă versiune a legii care să declanșeze o procedură de alternativă?
Noua guvernare nu are prea mare încredere în șefii de la procuratură pentru că ei ar fi ales, zic exponenții puterii de azi, să continue protejarea intereselor oligarhului Vladimir Plahotniuc și a ortacilor săi, în loc să dea curs îndemnului de a lăsa în trecut dependența nocivă de fostul lider democrat. Drept confirmare guvernarea face trimitere la rezistența breslei procurorilor, mai exact a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), structurii de autoorganizare a breslei procurorilor, care a nesocotit intenția noii guvernări de a modifica legislația privind funcționarea procuraturii și a procedat la selectarea candidaților pentru funcția de procuror general rămasă vacantă după retragerea lui Eduard Harunjen urmare a insistenței guvernării ACUM-PSRM.
Printre cei care au depus dosarele figurează procurori care au condus Procuratura Anticorupție, Vsevolod Ivanov şi Ruslan Popov; apărători de stat care s-au ocupat de reforme, trafic de fiinţe umane, combaterea spălării banilor; au gestionat procuratura din Chişinău sau chiar Procuratura Generală, ca în cazul lui Igor Popa.
Mulţi dintre ei ar avea chiar sancțiuni disciplinare, iar unii au ajuns în vizorul presei din cauza problemelor de integritate. Oricât ar nega faptele ce le pătează reputația, perioada în care au instrumentat cauze sau au fost manageri coincide cu cele mai răsunătoare dosare, precum „spălătoria rusească” şi „furtul miliardului”, dar care au rămas mocnind în faza de anchetă.
Unii au ajuns în vizorul presei din cauza problemelor de integritate...
Într-un comunicat difuzat de CSP se spune că cei înscriși în concurs vor trece în următoarele zile proba testării la detectorul comportamentului simulat (sau poligraf), după care va avea loc interviul.
Între timp, reprezentanții puterii spun că în cel mai scurt timp, poate în câteva zile, urmează să fie votat un amendament privind schimbarea modalității de numire a procurorului general. Președintele comisiei parlamentare juridice, Sergiu Litvinenco, afirmă că în textul legii vor trebui să fie trecute soluţii concrete şi reglementări privind concursul. De altfel, mai multe lacune legislative au ieșit la suprafață atunci când apăruse nevoia de a numi un procuror interimar în locul lui Harunjen.
Ipotetic, până când legea din 2016 este în vigoare, președintele ţării ar fi în drept, dar nu și forțat, să numească candidatul selectat de Consiliul Procurorilor, dar Litvinenco exclude o asemenea variantă.
În conceptul de reformare a justiției, prezentat de ministra Olesea Stamate la sfârşitul lunii august, se spune că viitorul procuror general ar urma să treacă barajul unei selecţii la Ministerul Justiţiei, ulterior lista de candidaţi urmând să fie propusă Consiliului Procurorilor, care va proceda la verificări şi interviuri, ca să facă propria alegere și să înainteze președintelui ţării candidatura cea mai potrivită. În plus, viitorul procuror, potrivit conceptului lui Stamate, trebuie să aibă reputație profesională ireproșabilă şi să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror, judecător sau avocat.
Avocatul Valeriu Pleşca, în trecut procuror, nu crede că o comisie suplimentară de selectarea procurorului general va aduce schimbări de substanță, așteptate în societate. După părerea juristului, trebuie verificați la capitolul integritate toţi cei angajaţi în sistem, iar în fruntea instituției - să ajungă oameni cu viziuni noi.
„Problema noastră este în factorul uman, legislația este una bună, implementarea acesteia este foarte proastă. Legea chiar a fost bună şi a sporit independența procurorului, în general vorbim, însă ceea ce am avut au fost indicațiile neformale şi dosare instrumentate strâmb. Avem arestări ilegale în dosare cu tentă politică, avem multiple dosare pe relații civile şi o sumedenie de antreprenori băgați în Penitenciarul nr. 13, avem percepția societății noastre referitoare la procuratură”.
Şi directoarea Centrului de analiză şi prevenire a corupției, Galina Bostan, este de părere că nu legea procuraturii este defectuoasă, ci funcționarea acestei instituții dă mari bătăi de cap. Care ar fi soluţiile? Acum specialiștii trebuie să gândească mai larg decât numirea procurorului general, este convinsă Galina Bostan.
„Poate, eu, de exemplu, aş lua în calcul şi versiunea adoptării unei legi speciale, prin care să fie suspendată acțiunea actualei legi cu privire la procuratură pentru un anumit termen care s-ar considera unul suficient pentru a reseta instituția procuraturii; să fie numit un procuror care să corespundă la trei condiții obligatorii: studii juridice, reputație ireproșabilă şi notorietate; să i se acorde nişte împuterniciri speciale astfel încât acest nou procuror să reseteze întregul sistem”.
După părerea Galinei Bostan, persoana selectată în cadrul concursului anunţat de CSP oricum nu are șanse să ajungă în funcția de procuror general în condițiile în care ultimul cuvânt aparține președintelui. Dar cetăţenii ar trebui să profite de ocazie și să se pronunțe pe marginea activității candidaţilor care pretind funcția de procuror general, să scoată în față dovezi de natură să demonstreze că ar fi fost sau nu implicaţi în instrumentarea unor dosare politice. E de la sine înțeles, mai spune Bostan, că societatea este în drept să ceară rezultate şi să formuleze reproşuri deoarece „plăteşte salarii destul de bune pentru procurori”.
