Curtea Supremă a Marii Britanii a anunţat, marţi, că decizia premierului Boris Johnson de a suspenda Parlamentul pentru cinci săptămâni este „ilegală”, în contextul „unei situații excepționale”, când pe 31 octombrie Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană, cu sau fără un acord, a precizat Lady Hale, președinta de facto a Curții Supreme. Lady Hale a mai declarat că instanţa a decis în unanimitate că suspendarea Parlamentului a fost o acţiune „nelegală, nulă şi fără niciun efect”, motiv pentru care liderii celor două camere pot decide imediat reluarea sesiunii. Formal, ea se referă la sfatul dat de premier reginei Elisabeta a II-a de a suspenda Parlamentul.
Hale a mai declarat că trimiterea Parlamentului în vacanță, timp de cinci săptămâni (prorogation) a avut un impact „extrem” asupra Parlamentului şi democraţiei britanice.
Președintele Camerei Comunelor, John Bercow, a spus la scurt timp după verdict că a rechemat Camera inferioară să reia dezbaterile miercuri dimineaţă. Decizia Curții Supreme nu afectează procesul Brexit-ului: pentru moment, data ieșirii Marii Britanii din UE rămâne 31 octombrie, dacă guvernul de la Londra nu cere o prelungire.
Exact ce a declarat și premierul Borin Johnson în prima sa reacție: guvernul său va scoate Marea Britanie din UE pe 31 octombrie. El a deplâns verdictul Curții Supreme, în primul rând faptul că această instituție a fost amestecată în politica de zi-cu-zi, dar a evitat să comenteze concluzia Curții și anume că suspendarea Parlamentului în acest moment crucial este „ilegală”. Mai mult, a lăsat de înțeles că ar putea suspenda din nou Parlamentul, pentru o perioadă mai scurtă, înainte ca regina, pe 14 octombrie, să deschidă noua sesiune cu discursul în care prezintă programul guvernului. Vacanța parlamentară, ordonată de guvern prin sfatul dat monarhului, este o tradiție veche britanică. De data aceasta, mai neobișnuită era lungimea acestei vacanțe, de cinci săptămâni, în contextul unui moment crucial pentru soarta țării.
Johnson nu are teoretic loc de manevră pentru că, înainte de a fi trimis în vacanța forțată, parlamentul a aprobat legea care-l obligă să ceară, eventual, o amânare a Brexit-ului cu trei luni, dacă până pe 19 octombrie (după summitul UE), Parlamentul nu a aprobat totuși un acord cu Uniunea Europeană care să reglementeze ieșirea din UE sau un Brexit fără acord.
„Dezbaterea despre Brexit va marca viața politică a Marii Britanii mult după ce a ieșit din Uniunea Europeană”, declara recent premierul irlandez Leo Varadkar la Dublin. Nu numai pentru că negocierile care vor urma, mai ales comerciale, vor fi și mai complicate – crede el – decât actualele dezbateri, dar și pentru că „bătălia pentru Brexit” a polarizat și mai mult societatea britanică.
Iar acum, prin decizia Curții Supreme, a adus în politică și în controversele normale dintre guvern și parlament un al treilea jucător - justiția, care tradițional nu este amestecată în problemele de guvernare.
„Este o decizie fără precedent, dinamită constituțională și politică” - era, marți, comentariul expertului BBC pe probleme juridice, care continuă: „Curtea supremă a decis că un premier britanic a suspendat ilegal instituția supremă a aleșilor poporului, Parlamentul, într-un moment de criză națională”.
Prima consecință: se înmulțesc vocile celor care cer acum o constituție, pentru cea mai veche democrației din lume.