Linkuri accesibilitate

„Riscăm să pierdem cursa” – un nou raport global despre criza climaterică


Emisii de gaze la o centrală termică din Tuzla, Bosnia şi Herţegovina. 12 decembrie 2018
Emisii de gaze la o centrală termică din Tuzla, Bosnia şi Herţegovina. 12 decembrie 2018

Autorii raportului au precizat că primii afectați vor fi locuitorii cei mai săraci, cei care depind, de pildă, de rezervele de pește decimate de criza climaterică și de supraexploatare.

Oceanele se ridică mai repede decât se credea, ghețarii și calota arctică dispar, recifele de corali sunt distruse, poate definitiv, iar populația din zonele joase insulare și de coastă riscă sărăcie, foame și exil. Acestea sunt câteva din concluziile alarmante ale unui raport global publicat miercuri, la două zile după un summit climateric ținut la New York.

La conferința de presă care a însoțit lansarea raportului despre oceane și apă în epoca crizei climaterice, reprezentanți ai celor 100 de autori coordonați de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climaterice au avertizat că ridicarea nivelului oceanului planetar, încălzirea lui și acidificarea apei nu vor afecta doar cele 71 de procente ale suprafeței planetare acoperite de apă marină, sau cele 10% acoperite de gheață și zăpadă. Vor avea de suferit oamenii, plantele, animalele, resursele alimentare, societățile, infrastructura, și economia globală.

Acest proces are deja consecințe ce nu mai pot fi reparate – de pildă dispariția unor mari formațiuni de corali – și se va accelera și agrava dacă omenirea nu începe de îndată să reducă emisiile de gaze de seră.

„Riscăm să pierdem cursa pentru oprirea schimbărilor climaterice”, a avertizat sumbru Han Lee, șeful comisiei care a redactat raportul, spunând că dacă omenirea vrea să atingă neutralitatea în privința emisiilor în 2050, trebuie să înceapă să le reducă, acum, de îndată.


La conferința de presă, altă autoare, Valerie Masson Delmotte, a vorbit despre ce s-a pierdut, deja, despre schimbările ireversibile. Savanta franceză a spus că deja s-a constatat topirea accelerată a calotei glaciare în două secțiuni ale Antarcticii, iar aceste manifestări ar putea fi începutul unei schimbări ireversibile, cel puțin pe baza datelor disponibile în prezent.

Raportul insistă pe efectele crizei climaterice asupra celor care le provoacă – asupra oamenilor și asupra datoriei acestora, în frunte cu guvernele lor, de a se pune pe treabă.


Unul din conducătorii cercetării, Hans O. Poertner, a spus că creșterea nivelului oceanului amenință, în primul rând, aproximativ 65 milioane de locuitori din „state insulare joase” și alte 600 de milioane de oameni din zone de coastă joase și din delte.

Climatologul german a spus că oamenii din zonele de coastă joase sunt amenințați nu doar de ridicarea apelor, ci de înmulțirea, din cauza crizei climaterice, a fenomenelor meteorologice extreme în zonele unde locuiesc.

Autorii raportului au precizat că primii afectați vor fi locuitorii cei mai săraci, cei care depind, de pildă, de rezervele de pește decimate de criza climaterică și de supraexploatare.

Raportul prezentat miercuri în Monaco vine după ce la New York a avut loc luni un summit de lideri internaționali pe tema crizei climaterice – cele două evenimente fiind coordonate, sub egida ONU.


Ecourile întâlnirii de la New York au fost prezente și la Monaco, unde autorii raportului, toți savanți, au lăudat repetat demonstrațiile de tineret pentru mediu, răspunzând diplomatic întrebării-cheie dacă și politicienii lumii sunt gata să facă ceva.

Valerie Masson Delmotte a spus că deocamdată emisiile de gaze toxice la scară globală sunt în creștere. Omenirea trebuie să atingă cât mai repede vârful acestor emisii și să treacă peste el, spre reducere.

„Sunt multe regiuni în lume, orașe și țări unde se întreprind acțiuni. Asta demonstrează că este posibilă dezvoltarea și îmbunătățirea vieții oamenilor în paralel cu reducerea emisiilor de gaze de seră. Se poate, dar condiția este să trecem la treabă acum, și la scară globală”, a spus savanta franceză la lansarea raportului Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climaterice.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG