Prim-ministra Maia Sandu a cerut astăzi o reevaluare a candidaţilor la funcţia de procuror general propuşi de comisia de experţi constituită de Ministerul Justiţiei. Această comisie selectase, dintr-o listă de 20 de pretendenţi, patru candidaţi, trei actuali sau foşti procurori şi un singur reprezentant al societăţii civile, dar Maia Sandu afirmă că în raport cu integritatea unora dintre ei au apărut date noi care ar trebui verificate.
În finală ieşiseră un avocat, Vladislav Gribincea, şi trei procurori, Oleg Crîșmaru, Veaceslav Soltan și Alexandru Stoianoglo, fapt ce a atras dezamăgirea prim-ministrei Maia Sandu, care a spus că s-a aşteptat la calificarea mai ales a unor reprezentanţi ai societăţii civile, dar a generat şi mai multe critici de lipsă de voinţă pentru reformarea adevărată a procuraturii imputată autorităţilor.
Criticile provin în special din tabăra suporterilor unuia dintre candidaţii descalificaţi, Ştefan Gligor, un cunoscut avocat şi activist civic, dar nu doar de la ei. Guvernul, care a stat la originea organizării după actuala formulă a concursului, şi-ar fi „bătut joc” de cei ce „şi-au riscat viaţa” în timpul protestelor anti-Plahotniuc cerând eliberarea justiţiei, a spus înfuriat un om de afaceri, Alexandru Machedon, cel care condusese staff-ul electoral al lui Năstase în campania din 2018.
Un alt critic, Dumitru Alaiba, deputat din fracţiunea prim-ministrei Sandu, are acelaşi motiv de dezamăgire ca al premierului: el s-a întrebat la ce bun s-au irosit atâtea eforturi pentru negocierea admiterii în concurs a ne-procurorilor, dacă comisia tot asupra procurorilor şi-a oprit atenţia?
Într-un interviu pe care ni l-a acordat astăzi, ministra justiţiei, Olesea Stamate, a apărat decizia comisiei, spunând că aceasta a făcut cea mai bună alegere care se putea, dar a recunoscut totodată că s-ar putea ca, în actualele condiţii, concursurile să nu fie cea mai bună soluţie într-o vreme în care instituţiile statului nu au început să funcţioneze pe nou.
Noi am făcut treabă de detectivi...Olesea Stamate, ministra justiției
„Noi am încercat să facem maximum posibil ca acest concurs să fie, într-adevăr, unul atât transparent și obiectiv, cât și unul cu rezultate pe măsură. Însă la următoarele intervenții de genul acesta, eu personal și cred că și colegii din Guvern se vor gândi de 10 ori dacă merită să mai facem concursuri. Explic de ce. Concursurile funcționează bine într-un mediu democratic, acolo unde instituțiile își fac treaba așa cum scrie legea. Dacă ANI își făcea treaba în Republica Moldova, dacă CNA, dacă Procuratura, dacă MAI, la urma urmei, își făceau treaba așa cum scrie legea în Republica Moldova, membrii comisiei se concentrau strict pe evaluarea calităților profesionale și personale ale candidaților. Noi, în schimb, am făcut lucrul de detectivi.”
Alţi observatori şi presa au remarcat că printre procurorii selectaţi de comisie, unul ar fi declarat averi peste veniturile obţinute, altul - ar fi fost responsabil de o licitaţie dubioasă de la procuratură, iar Stoianoglo, fost deputat democrat, ar putea fi bănuit de afiliere politică. Respingând alegaţiile, ministra Stamate a admis totuşi posibilitatea ca, pe parcurs, să se descopere date necunoscute de comisie la momentul evaluării.
„Vizavi de candidații care au fost propuși în listă, noi nu am putut identifica îngrijorări serioase ce se referă la venituri. S-ar putea ca să apară informații pe care noi nu le-am avut la îndemână, asta este o altă întrebare”, a mai spus ministra.
La scurt timp de la aceste declaraţii ale ministrei, şefa executivului cerea deja într-un comentariu plasat pe reţele de socializare reevaluarea candidaţilor.
În linii mari, la temelia tuturor criticilor exprimate vizavi de concursul care ar putea să continue imediat ce fusese încheiat stă temerea că el nu va livra un procuror bun, în condiţiile unor aşteptări imense faţă de investigarea furtului bancar şi a ceea ce majoritarii numesc „ilegalităţi” ale fostei guvernări. Având în faţă o listă cu trei procurori şi un singur jurist din afara sistemului, alegerea Consiliului procurorilor va cădea negreşit pe unul din cei trei, o evoluţie ce s-a vrut să fie evitată de către executiv.
În cazul lui Ștefan Gligor, descalificarea pare totuşi să ţină de neîntrunirea unuia din criteriile tehnice - acestuia nu-i ajung câteva luni ca să aibă opt ani de experienţă în avocatură, iar dacă comisia ar fi trecut cu vederea acest detaliu, este mai mult ca sigur că el nu i-ar fi scăpat în schimb Consiliului procurorilor.
