Noul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a declarat la începerea mandatului, vara aceasta, că verificarea minuțioasă a finanțelor de partid - atât a rapoartelor trimestriale curente, cât și a celor privind cheltuielile din campaniile electorale - va fi o prioritate a sa. Va cere serviciile unor experți externi, pentru se vede dacă declarațiile partidelor corespund realității, a spus Cimil într-un interviu cu Europa Liberă. Cum a analizat CEC rapoartele de cheltuieli prezentate de partide după recentele alegeri locale și la ce concluzii a ajuns?
Partidul Socialiștilor a cheltuit cei mai mulți bani în recenta campanie electorală locală. Este vorba de peste 6,5 milioane de lei. Socialiştii şi democraţii sunt cei care şi-au revendicat cele mai multe fotolii de primar şi de consilieri raionali. Curios este însă că PD, alteori extrem de cheltuitor în alegeri, a folosit de această dată de cinci ori mai puţine resurse decât PSRM. Blocul ACUM, situat pe locul al treilea după numărul de mandate de primar şi de consilieri câştigate, a cheltuit peste 2,6 milioane de lei, aproape dublu faţă de PD. După socialişti, cele mai mari bugete în campanie au avut formaţiunea primarului de Bălţi, Renato Usatâi, şi Partidul Şor, cu peste 4 milioane de lei fiecare, chiar dacă au obţinut rezultate mult mai modeste decât PSRM.
Un simplu calcul matematic arată că Partidul Nostru al lui Renato Usatâi şi Partidul Şor au cheltuit cei mai mulţi bani pentru un ales local: Partidul Nostru – 62 de mii, iar Partidul Şor – 36 de mii. Urmează liberal-democraţii, cu 28 de mii. Pe socialişti un ales local i-a costat 12 mii de lei, pe Blocul ACUM – 6 mii, iar pe democraţi – peste 3 mii de lei.
În acest scrutin, ca şi în precedentele, cei mai mulţi bani partidele i-au cheltuit pentru publicitate şi materiale promoţionale. Unele formaţiuni au raportat însă cheltuieli destul de modeste pentru întruniri şi pentru transport. Bunăoară, democraţii au raportat zero cheltuieli pentru transport.
Majoritatea partidelor care au participat la recentele alegeri locale au raportat la timp veniturile şi cheltuielile din campanie, a constat joi CEC. Donaţiile persoanelor fizice către formaţiuni nu au depăşit plafonul maxim stabilit de lege, de şase salarii medii lunare pe economie.
CEC a constatat însă că în lista donatorilor unor partide, între care Partidul Şor, Partidul Nostru, Partidul Democrat şi Blocul ACUM, se regăsesc persoane care în ultimii trei ani nu au raportat venituri la FISC sau au obţinut un venit mult mai mic decât suma donată. Totodată printre donatorii Partidului Şor, Partidului Nostru şi ai Blocului ACUM se regăsesc atât persoane care au beneficiat de pensii și indemnizații, cât și persoane care nu au beneficiat de nicio prestație socială. Întrucât CEC nu dispune de competenţe de investigare, Comisia va sesiza Procuratura pentru a verifica proveniența acestor donaţii buclucaşe şi legalitatea lor, a anunţat secretarul CEC, Maxim Lebedinschi.
Dacă în precedentele campanii CEC lua doar act de rapoartele financiare, de această dată la propunerea președintelui Dorin Cimil, CEC a decis că nu a constatat abateri în rapoartele financiare ale concurenţilor. Unul din membrii Comisiei, Vladimir Şarban, a deplâns însă caracterul formal de verificare a rapoartelor financiare.
Noi [CEC] nu prea am verificat, ca să spunem că s-au constat sau nu...Vladimir Şarban, membru CEC
„Noi acum spunem că nu s-au constatat, iar peste ceva timp o să se constate că anumite partide totuşi au cheltuit nişte bani, bunăoară, la întruniri şi evenimente electorale. Atunci noi cum ne încadrăm în situaţia asta, dacă noi nu prea am verificat, ca să spunem că s-au constat sau nu.”
Preşedintele CEC, Dorin Cimil, a răspuns că dacă ulterior vor apărea alte circumstanţe, Comisia îşi va revedea hotărârea.
Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) a semnalat, în rapoartele sale de monitorizare a alegerilor, finanţarea din umbră a campaniilor electorale, constatând o discrepanţă dintre fondurile raportate şi cheltuielile reale. Observatorii s-au arătat îngrijoraţi de lipsa unor mecanisme puternice de verificare a respectării de către concurenţii electorali a cerinţelor legii privind finanţarea campaniei. „Ne îngrijorează că deşi CEC are misiunea de supraveghere a raportărilor financiare, nu are resurse suficiente, inclusiv umane, pentru a face acest lucru de o manieră comprehensivă”, se mai menţionează în concluziile observatorilor europeni.
