Juristul Victor Munteanu, şeful Departamentului Justiție și Drepturile Omului de la Fundația „Soros Moldova”, declară într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă că îi pare suspectă şi necântărită acţiunea prin care Alexandru Stoianoglo debutează în funcţia de procuror general, cu semne de a fi „inspirată de actori politici”. Aprecierea se referă la decizia lui Stoianoglo de a-l suspenda din funcţie pe şeful procuraturii anticorupţie, Viorel Morari, sub pretextul unui control la acea procuratură, tocmai în momentul în care se anunţase pornirea de către aceasta a investigării pretinsei finanţări din străinătate a PSRM. „Încă o data am revenit de unde am pornit: nu avem o procuratură anticorupţie independentă, pentru că în orice moment ea poate fi pusă la respect prin aşa numitele controale ale procuraturii generale”, a spus Munteanu.
Victor Munteanu: „În mod evident nu era mișcarea la care se aștepta toată societatea. Există suficiente suspiciuni că această mișcare a procurorului general nu îi aparține ca și inițiativă sau, cel puțin, a fost sugerată de alți actori, de actori politici. Și asta este suficient pentru a răsturna peste cap orice prezumție inițială de bune intenții. Dacă presupunem totuși printr-o derogare de la tradiția moldovenească prin care nimic în justiție nu se întâmplă fără inițiativă politică, să presupunem că a fost toată mișcarea noului procuror general, oricum este una stângace, pentru că nu este absolut deloc clar de ce tocmai acum. De ce asta este prima acțiune? De ce tocmai atunci când Procuratura Anticorupție aparent începuse să-și facă treaba în privința unor dosare de rezonanță politică mare?
Nu este absolut deloc clar de ce tocmai acum...
Momentul a fost ales cât se poate de inoportun, pentru că, vrea dl procuror general sau nu vrea, se face clar legătură între declarațiile care vizează investigarea finanțărilor Partidului Socialiștilor și imediat reacția care a urmat, se face o conexiune directă cu sistemul de justiție și cu acele declarații despre presiuni asupra sistemului de justiție de către Procuratura Anticorupție și, vedeți, imediat această reacție. Apoi au comentat și alți experți, eu nu mă declar expert în domeniu, dar pentru un jurist care se documentează această inițiativă a procurorului general de control așa-numit trezește foarte mari dubii din punctul de vedere al legalității, nu doar al oportunității și am impresia, din câte înțeleg, că procurorul-șef anticorupție suspendat, dl Morari, a inițiat și o acțiune în instanța de judecată împotriva acestei decizii, din câte am înțeles. Da, ea trezește dubii. Eu îmi pun întrebarea un pic altfel: dacă membrii acelei comisii de evaluare sau cum se numește, pe care a constituit-o procurorul general, acei oameni din Procuratura Generală au pregătirea suficientă - pentru că am înțeles că e vorba de un număr mare, vreo 20 de oameni -, au ei pregătirea să efectueze un control în ceea ce privește managementul, că asta, din câte înțeleg, era problema Procuraturii Anticorupție? Sunt ei oare pregătiți de așa ceva? Este un mare semn de întrebare.
Doi: un lucru care ne îngrijorează, de fapt, pe toți – dânșii vor avea acces la documentele din dosarele de urmărire penală în lucru? Pentru că dacă acest lucru se va întâmpla și vor accesa acele documente, frică-mi este că iarăși în obișnuita tradiție moldovenească va fi o scurgere masivă. Și este imposibil să nu fie, pentru că, având atâția oameni implicați, este imposibil să nu fie scurgere de informații din dosare, multe dintre care sunt cu titlul „confidențial”, pentru că sunt documente de urmărire penală. Și atunci, probabil, se va pierde momentul. Trebuie să fim cu ochii pe această inițiativă, trebuie să vedem ce va urma, dar răspunsul meu la întrebarea Dvs. inițială este următorul: este o acțiune nu tocmai bine cântărită, care, deocamdată, ne face să credem că este inspirată din exterior și este foarte, foarte trist acest lucru.
Trebuie să fim cu ochii pe această inițiativă...
Eu aș vrea să nu am dreptate cel puțin pe segmentul nr. 2 – inspirația exterioară. Mi-aș dori acest lucru, dar cred că vom avea claritate cât se poate de repede, e o țară mică și vom vedea reacțiile politice la aceste acțiuni, vom vedea ce va urma în interiorul și la conducerea Procuraturii Anticorupție.”
Europa Liberă: Dar dezbaterea e dacă poate fi Morari calificat ca victimă în toată această poveste. Cei care îl justifică cumva pe Stoianoglo zic în felul următor: „Dar ce Morari e cheie de biserică? Ce a făcut pe dosarul fraudei bancare?”... Dvs. cum priviți toate astea?
Victor Munteanu: „Eu nu am motive să-l consider pe dl Morari un om care joacă necinstit sau un om care nu-și face treaba, sau un om rău-intenționat, nici să-l considerăm cheie de biserică. Depinde ce aveți în vedere prin asta.”
Europa Liberă: Cei care zis asta fac referință, mai ales, la când d-lui recunoștea că pe timpul lui Plahotniuc nu putea să facă dosare împotrivă, într-un fel sugera că oricine ar fi încercat ar fi zburat în momentul acela din procuratură.
Victor Munteanu: „Dl Morari a trecut prin niște experiențe foarte dure, foarte dure și, cred eu, legate de activitatea lui profesională și el a fost suficient de îndrăzneț și suficient de curajos ca să recunoască că într-adevăr nu era posibil mai nimic de făcut. Deci, eu cred că d-lui și-a asumat suficient curaj, și-a turnat cenușă pe cap.
Asta-i altă discuție. Știți mulți judecători sau procurori care au făcut acest lucru deschis? Eu nu cunosc pe alții. Trebuia să-i dăm o șansă. Pe mine un lucru mă deranjează în toată povestea asta: omul care a încercat să fie mai îndrăzneț decât alții, care a încercat să recunoască o realitate existentă atunci, care într-un fel sau altul perpetuează, pentru că noi nu suntem copii de grădiniță, noi înțelegem foarte bine că nu se întâmplă curățarea sistemului peste noapte și debarasarea de influența politică în 24 de ore. Nu are cum să se întâmple acest lucru! Mă deranjează altceva, că unicul om care a spus lucrurile destul de tranșant, că, da, mi-a fost frică și nu am putut face mare treabă, pentru că așa e țara în care am trăit și trăim.
Nu era oare cazul să i se dea un credit de încredere?
Valul de – așa pare dintr-o parte – represiune vine imediat împotriva acestui om, descurajând oricare altă inițiativă din interiorul procuraturii. Nu era oare cazul să i se dea un credit de încredere? Eu cred că da! Nu știu, vă zic încă o dată: cântărim, punem toate lucrurile împreună, dar fără să cunosc niște detalii, ca unui cetățean dintr-o parte mi se pare mai degrabă o răfuială, dacă nu o atenționare să stea cuminte în banca lui. Așa se pare. Pentru că toate lucrurile s-au întâmplat prea repede, toate la grămadă - și eliberarea din arest a procurorului Chitoroagă, și plângerile judecătorilor despre presiuni, și multe alte lucruri. Prea repede s-au întâmplat toate și uitați-vă că vine bumerang înapoi împotriva lui, dar nu doar asta este problema. Încă o dată am revenit acolo de unde am pornit. Noi nu avem o Procuratură Anticorupție, un DNA, dacă vreți, independent. Acesta în oricare moment poate fi pus la „respect” tocmai prin astfel de mijloace și metode de așa-numitele controale din partea Procuraturii Generale.
Și acest lucru nu are cum să contribuie în general la crearea unui mecanism eficient de contracarare a marii corupții. Am impresia că atât timp cât Procuratura Anticorupție stă cu ochii pe medici, învățători și oricine încearcă să supraviețuiască cu riscul de a fi pedepsit penal și mustrat toată viața pentru 200-300 de euro sau nu mai știu ce, atât timp ei cumva sunt buni, își fac indicatorii de spectacol, dar în momentul în care lucrurile devin mai complicate, în momentul în care apar dosare de răsunet, uitați-vă că avem imediat și rezultate.
Deocamdată e o acțiune care îmi trezește foarte multe semne de întrebare...
Eu vreau foarte, foarte mult să greșesc, foarte tare îmi doresc acest lucru și îmi voi turna și eu cenușă pe cap la acel moment, dar, deocamdată, eu nu văd motive pentru asta, deocamdată e o acțiune care îmi trezește foarte multe semne de întrebare. Ar fi foarte bine ca dl procuror general să-și explice gestul cât se poate de repede public, el trebuie să-l argumenteze. Asta nu este o chestiune internă a procuraturii, este o chestiune care vizează interesul public foarte tare și trebuie să avem o reacție pe potrivă din partea d-lui. Inițiativa îi aparține, nu are decât să o justifice în totalitate.”