Guvernul R. Moldova a propus marți prelungirea cu încă un an a unui moratoriu mai vechi instituit încă de guvernarea democrată asupra angajărilor în posturi vacante plătite de la buget, cam 8.700 la număr, dintre care aproape jumătate la ministere apărării și internelor. În proiectul de hotărâre se spune că blocarea angajărilor de „bugetari” se face pentru că nu sunt bani și se atrage atenția că fără moratoriu nu se vor putea plăti nici salariile angajaților actuali.
Introdus la sfârşitul anului 2018, odată cu reforma salarizării în sectorul bugetar, moratoriul urma să dezamorseze impactul asupra bugetului a acelei reforme prin care guvernul democrat de atunci a crescut salariile funcţionarilor publici în prag de alegeri parlamentare.
Executivul Maiei Sandu, ce a urmat celui democrat al lui Pavel Filip, a criticat acea reformă ca fiind luată „în pripă” şi „prost calculată”, motiv pentru care a fost nevoit să recurgă la o rectificare bugetară prin care să acopere o gaură de 1 miliard de lei produsă de majorări. În 2020, care în R. Moldova de asemenea este un an electoral, salariile bugetarilor vor creşte din nou, în medie cu 10 la sută.
Tocmai acesta ar fi motivul prelungirii cu încă un an a moratoriului, spune fosta ministră a finanţelor, Natalia Gavriliţă.
„Plătim pentru decizii proaste luate încă în 2018. Atunci când s-a adoptat legea salarizării în domeniul bugetar în pripă, înainte de alegeri, fără calcule exacte a impactului, s-a introdus şi moratoriul la 8 mii de funcţii vacante. Problema cea mai mare e că acest moratoriu a fost introdus din topor, pe funcţiile vacante care existau la momentul noiembrie 2018, şi el nu reflectă povara de lucru din instituţii. O decizie recentă a Curţii de Conturi a analizat situaţia şi a concluzionat că a scăzut calitatea serviciilor financiar-contabile în activitatea MAI, de exemplu, unde secţia financiar-administrativă a fost redusă de la 24 de unităţi la opt unităţi”.
Chiar dacă guvernul Chicu nu ar avea încotro decât să păstreze moratoriul pe care tot Chicu l-a provocat în 2018, doar că atunci din funcţia de ministru al finanţelor, mai spune Natalia Gavriliţă, ar fi nevoie măcar de un mecanism suplimentar care să permită angajările pe funcţii stringent necesare.
„Pentru că unele instituţii nu simt acest moratoriu, dar în alte cazuri sunt subdiviziuni foarte importante pentru realizarea misiunii autorităţilor publice, care trebuie să aibă posibilitatea să angajeze.”
Actualul şef de la finanţe Sergiu Puşcuţă a spus în şedinţa executivului că prelungirea moratoriului ar urmări „eficientizarea” cheltuielilor de personal, care vor creşte în 2020 cu aproape 2 miliarde de lei. O notă informativă ce a însoţit proiectul la guvern arată că, din cele peste 8 mii de funcţii îngheţate, cele mai multe, peste 2 mii, sunt din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi încă o mie din Ministerul Apărării.
